Distanta minima pentru arbori, conform Noului Cod Civil

Arborii trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii, in lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului.

În cazul nerespectarii distanţei, proprietarul vecin este îndreptăţit să ceară scoaterea ori, după caz, tăierea, la înălţimea cuvenită, a arborilor, plantaţiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.

Proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparţinând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său.

Sediul materiei: 613 Noul Cod Civil.

Distanta minima in constructii, lucrari,plantatii.

Desi perioada de criza economica pare a nu se mai sfarsi, destul de timid, iata ca incepe din nou sa se construiasca de catre persoane fizice si firme de profil, santiere mai mici sau mai mari deschizandu-se in toate colturile tarii.

Usurel, chiar daca nu la nivelul anului 2008, pe masura ce noi si noi edificii se ridica, apar si tot soiul de probleme juridice si, de ce sa nu recunoastem, unele dintre ele sunt atat de controversate, incat recurgerea la un mediator nu conduce mereu la o solutie amiabila, necesitand pronuntarea unei hotarari judecatoresti.

Pentru a evita un proces civil in materie de constructii civile sau industriale, e nevoie sa respectam prevederile legale generale sau specifice.

Astfel, orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. 

Orice derogare de la distanţa minimă se poate face prin acordul părţilor exprimat printr-un înscris autentic.

Sediul materiei: 612 Noul Cod civil.

Certificatul de mostenitor

Sediul materiei: art.1132-1134 Noul Cod civil.


Certificatul de moştenitor se eliberează de către notarul public.

 Certificatul de moştenitor cuprinde constatări referitoare la:

- patrimoniul succesoral;
- numărul şi calitatea moştenitorilor;
- cotele ce le revin din acest patrimoniu;
- alte menţiuni prevăzute de lege.

Certificatul de moştenitor face dovada:

- calităţii de moştenitor legal sau testamentar;
- dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.

În vederea stabilirii componenţei patrimoniului succesoral, notarul public procedează, mai întâi, la lichidarea regimului matrimonial.

Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin eliberarea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti constatarea sau declararea nulităţii acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii.

Cum se face plata pensiei de intretinere?

Pensia de întreţinere se plăteşte:

- în rate periodice;
- la termenele convenite de părţi; 
- în lipsa acordului lor, la termenele cele stabilite prin hotărâre judecătorească.



Conform Noului Cod civil, chiar dacă creditorul întreţinerii a decedat în perioada corespunzătoare unei rate, întreţinerea este datorată în întregime pentru acea perioadă.

Părţile pot conveni sau, dacă sunt motive temeinice, instanţa de tutelă poate hotărî ca:

- întreţinerea să se execute prin plata anticipată a unei sume globale care să acopere nevoile de întreţinere ale celui îndreptăţit pe o perioadă mai îndelungată sau pe întreaga perioadă în care se datorează întreţinerea, în măsura în care debitorul întreţinerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligaţii.    

Din ce moment se datoreaza pensia de intretinere?

Pensia de întreţinere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.

Pensia poate fi acordată şi pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.

Cotele intretinerii datorate de parinte, conform Noului Cod civil.

Cotele intretinerii datorate de parinte, conform Noului Cod civil, sunt urmatoarele:

- o pătrime din venitul lunar net pentru un copil;
- o treime din venitul net pentru 2 copii;
- o jumătate din venitul net pentru 3 sau mai mulţi copii.


Conform art. 529 din Noul Cod civil: cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

Formarea si atribuirea loturilor intr-un partaj judiciar.

La formarea şi atribuirea loturilor intr-un proces de partaj, instanţa va ţine seama, după caz, şi de:

- acordul părţilor;

- mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit;

- natura bunurilor;

- domiciliul şi ocupaţia părţilor;

- faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari etc.

Divortul pentru separarea in fapt indelungata.

Când soţii sunt separaţi în fapt de cel puţin 2 ani, oricare dintre ei va putea cere divorţul, asumându-şi responsabilitatea pentru eşecul căsătoriei. 

În acest caz, instanţa va verifica existenţa şi durata despărţirii în fapt şi va pronunţa divorţul din culpa exclusivă a reclamantului.

Divort. Impacarea sotilor in timpul procesului. Consecinte.

Soţii se pot împăca în tot cursul judecăţii, chiar dacă nu au fost plătite taxele de timbru. În acest caz, instanţa va lua act de împăcare şi va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului, precum şi restituirea taxelor de timbru, dacă au fost achitate.

Oricare dintre soţi va putea formula o cerere nouă pentru fapte petrecute după împăcare şi, în acest caz, se va putea folosi şi de faptele vechi.