Enigma dintr-o viata trecuta



Asteptasem cu emotie acea zi...

Pentru prima oara in viata acceptasem, la invitatia unei prietene psiholog, sa fac o regresie temporala.

Stiu, multi nu prea cred in chestiile astea un pic SF, altii se feresc ca nu cumva sa intre intr-o transa din care sa nu se mai poata trezi, iar unii, asemeni mie, tratam cumva aceasta calatorie in trecut cu multa precautie, acoperind-o cu replici ironice, de protectie.

Dar prea am avut partea de-a lungul vietii de momente bizare, cateva inexplicabile de-a dreptul, in care am avut sentimentul viu ca am mai trait candva, undeva...

Asa se face ca in urma cu doi, in clipa in care Simona m-a invitat, nu am mai refuzat-o ca altadata.

Sedinta s-a desfasurat 1:1 si nu a pornit deloc asa precum vazusem eu prin filme. Pur si simplu a pus o muzica de relaxare, mi-a zis sa inchid ochii si sa-mi gasesc un loc sigur de pornire (stiti voi, ca in mai toate meditatiile!) si sa imi imaginez apoi ca urc: mai sus, mai sus, tot mai sus... Iar la un moment dat, dupa ce imi imaginez o poarta, sa o trec si... sa cobor acolo unde va dori sufletul meu...

Asa am si facut: gradina cu flori din copilarie... urcatul in nucul din curtea casei... mai sus, mai sus... apoi plutirea pe nori... iar dupa ce am trecut poarta: am sarit...

Asa cum mi-a spus Simona, la aterizare m-am uitat mai intai la picioarele mele... Saboti de lemn... Si un sol nisipos... Mda... Nici nu ma asteptam sa fiu in alt loc decat in Franta... Pe malul apei... In draga mea Franta...

(Prea bine vorbesc franceza, asa, de parca ar fi limba mea materna, prea nu pot deloc sa ma impac cu engleza, prea des aud muzica de pe malul Senei, prea convinsa sunt ca as recunoaste locuri, case vechi de pe acolo...).

Dupa spusele prietenei mele, urma sa ma vad in doua momente ale uneia dintre vietile mele trecute: copil, iar mai apoi in momentul mortii.

Cat de mult imi place aerul acela sarat, de pe coasta normanda, unde alerg acum, impedicandu-ma in sabotii grei, dar cu sufletul liber de orice ingradire! 

As vrea sa raman mereu asa, precum sunt acum, la cei 9-10 ani pe care, se pare ca ii am.

Sunt in acelasi timp personaj principal, dar si observatoare a copilului ce, poate, am fost candva, pe la 1700...

Vocea blanda a Simonei ma opreste din alergare: "Vizualizeaza acum momentul mortii!"

Imaginea tarmului unde alergam zglobie se tulbura si ma vad pe un pat de lemn, intr-un soi de ferma, cu podea tot de lemn si grinzi puternice...

Familia este stransa in jurul meu... Iar pe jos luceste taisul ascutit al unei coase... Inca insangerate...

Nu mai pot vorbi, dar mintea inca imi este lucida:  "cineva m-a taiat cu unealta aceea... cata ura a putut strange ucigasul care facea parte dintre cei apropiati mie... nu ma dor ranile, desi ele prevestesc dulcea Trecere, ci TRADAREA..."

Lacrimile incep sa imi curga pe obraz, in timp ce imaginea cu mine agonizand si intreband mut: "De ce?" incepe sa se roteasca, pana ce se transforma intr-un vartej, iar in centrul acestuia apare o coasa ascutita, care mai apoi se transforma intr-un pumnal...

Vocea Simonei se aude din nou: "Voi numara de la 1 la 5. Cand ajung la 5, daca esti pregatita, revino incet si deschide ochii!"

Ma desprind cu greu din vraja asemanatoare unei panze de paianjen, pe care taisul acela cu luciri reci a aruncat-o asupra mea...

Deschid ochiii... Simona zambeste, iar eu ii spun cu glas soptit: "Am aflat de ce ma tem de obiectele taioase. Am fost ucisa cu o coasa, acum trei sute de ani..."

Prietena mea nu se mira... A vazut multe cazuri de fobii care isi au radacinile in vieti anterioare...

Si totusi... Parca as mai fi stat putin in acea viata, ca observator, pentru a afla cine m-a ucis... Sa fi fost un englez? De asta nu reusesc cu niciun chip in viata asta sa invat cum trebuie engleza?

O enigma pe care, poate, o voi elucida candva... In viata asta sau in cele urmatoare...

Pana atunci citesc carti politiste, asa, de antrenament... 

Va invit si pe voi sa o faceti, daca v-ati plictisit de filmele reluate in bucla la TV!

În ianuarie, Editura Univers sărbătorește luna Enigma, luna dedicată colecției de cărți polițiste și thrillere, una dintre cele mai vechi serii ale editurii: concursuri, mistere de dezlegat, informații atractive despre cărțile, autorii dar și cititorii Enigma, oferte și reduceri. Mai multe detalii găseşti aici:http://www.edituraunivers.ro/12-enigma




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

scrie-mi parerea ta despre cele citite aici!