Povestea armei parfumate a vestitei Killer Queen (alias Katy Perry)

Asa nu se mai poate! isi zise in sinea sa Killer Queen, batand cu tocul de 14 cm in podeaua Salii Tronului...

Nu doar ca sunt stapana pe drept incoronata a vestitei tari COTYria, dar am devenit la inceputul acestui noiembrie si regina retelelor de socializare, intrecandu-l pana si pe vrajmasul meu online nr.1 - Justin Bieber!

Am ajuns ca la 29 de ani sa am atatea zeci de milioane de fani pe Facebook si pe Twitter, iar lumea tot nu inceteaza sa ma vorbeasca pe la colturi pentru o melodie veche, de acum cinci ani... 

„I Kissed a Girl“ chiar a fost un hit la vremea lui, nu imi pare rau ca l-am cantat, dar asta nu inseamna ca sunt lesbiana.

Recunosc, am divortat de Russell Brand de ceva vreme, dar am facut-o pentru ca omul era praf (si cuvantul asta nu este ales la intamplare!), iar acum sa dea toti in mine cu invective, spunand ca am COTYt-o spre sexul frumos?

Asta-i prea de tot!

Killer Queen isi deschise furioasa laptopul regal si o apela pe Facebook pe Mastera Anonymous din Codrul Intunecat. 

Noroc ca o avea trecuta in lista de prieteni, de pe vremea cand o contactase in legatura cu Russell, angajand-o pentru a-l scapa de patima drogurilor... Se pare ca acum, in urma divortului, s-a lasat pana la urma de droguri, dar.. s-a apucat de tantra yoga, inconjurandu-se de tot soiul de cadane...

Sa se inconjoare! Ca doar femeie ca ea nu mai exista, dovada ca el are nevoie concomitent de mai multe Eve de-acum... Auzi la el motiv de divort: ca ei nu ii place sa mearga cu bicicleta pe munti!!!

Dar de ce nu si-a pus macar o secunda problema ca poate nu ii place mirosul de transpiratie si nici sa il imite pe Lance Armstrong si sa se apuce si ea sa se injecteze cu tot soiul de substante energizante?!? Ufff!

Nu-i mai preferabil sa mirosi un parfum ales cu gust, administrarii unei oribile doze de prafuri interzise, ziceti si voi?

Mastera Anonymous a indreptat-o spre o bloggerita participanta la Superblog 2013, pe nume Giulia si, rapid, au intocmit un plan de alegere a unui viitor sot perfect, pentru ca doar o repunere de pirostrii si alegerea unui Killer King valabil ar mai putea-o salva din situatia asta imposibila, in care se simte extrem de marginalizata, cu toate ca a ajuns sa aiba cel mai mare numar de fani de pe internet!

Iute, s-a dat de stire pe cale virtuala ca mandra Killer Queen isi cauta un sot pe masura, pentru a conduce asa cum se cuvine regatul COTYriei, urcandu-l pe noi culmi de prosperitate.

Pretendentii au dat navala, aratandu-si dorinta de a obtine mana si inima frumoasei Katy Perry, dar si jumatate din imparatie, la visata inscaunare pe tronul regatului.

Giulia, in calitate de consultanta online, a procedat la o atenta triere preliminara a concurentilor, iar apoi i-a trecut prin furcile caudine ale unor testari psihologice complexe, pentru ca asa o onoare, de a deveni sotul lui Katy Perry, nu e un lucru simplu de castigat.

Finalistii, in numar de zece, au fost chemati la castelul de pe Muntele Inalt al COTYriei, unde au primit un plic cu trei sarcini de indeplinit intr-un interval de timp bine precizat:

1. sa aduca un cosulet cu fructele de padure cele mai aromate, tocmai din Apuseni, de pe plaiurile Tarii Mioritei;
   
   
2. sa infrunte dragonul de foc traitor pe un munte sacru, intr-o regiune salbatica din Africa de Est si sa culeaga un fir de Celosia (Red Velvet Flower);
   
   
3. sa intre in cea mai bine pazita banca elvetiana si sa ia din cutia de valori a primului ciocolatier din lume o sticluta cu esenta de praline.

Mai apoi, reveniti la palat, pretententii trebuiau sa isi arate talentele de alchimisti moderni si sa prepare in laboratoarele secrete din castelul din COTYria un parfum total nou, care sa fie nici mai mult, nici mai putin, decat o arma de temut in mana frumoasei Killer Queen, care sa ii anihileze instant pe toti aceia ce ar mai fi spus vreun cuvant urat despre ea, familia ei sau despre meleagurile inmiresmate pe care le stapaneste.

Evident, finalistii au fost urmariti 24/24 de ore de o multime de care de televiziune de pe intreg mapamondul, bloggerii au scris si ei postari dupa postari, fanii de pe Facebook si Twitter au stat cu sufletul la gura, marile case de pariuri din Europa si Statele Unite au castigat gras de pe urma acestei competitii nemaivazute...

Rezumand, dupa prima proba, in care concurentii au avut ocazia sa se lupte cu ursii bruni si lupii din Muntii Apuseni, ocrotiti prin legile internationale, dar si cu hotii de lemne ocrotiti de padurarii si primarii corupti din zona, mai ramasesera doar sase pretendenti.

Dupa cea de-a doua proba, de aducere a firului de Celosia taman din Africa de Est, de pe Muntele Kilimanjaro, in lupta cu pastorii masai au mai pierit vreo trei...

Revenirea in Europa, pentru proba a treia, a insemnat o piatra de incercare, mai ales ca de scandalul furturilor din casetele de valori din Tara Mioritei se dusese buhul pana in Tara Cantoanelor.

Asa se face ca, la sfarsit, doar unul dintre concurenti a reusit sa intre, asemeni unei umbre, in banca elvetiana, folosindu-se de experienta capatata in niste ani aventurosi petrecuti in Spania si Italia, dar si de un fir de iarba fiarelor pe care il avea mostenit de la bunica lui, o celebra vrajitoare de magie alba.

Ceilalti doi finalisti au fost impuscati “din greseala”” de paznici, in timp ce incercau sa treaca de sistemele de supraveghere draconice instalate la ordinul bancherilor elvetieni.

In uralele fanilor, pretendentul supravietuitor s-a reintors in tinutul COTY, aducand cu sine cele cerute pentru realizarea parfumului nemaimirosit pana acum de vreun muritor.

Fara multe cuvinte, Killer Queen a poruncit garzii sale regale sa il incuie in laboratoarele din subsolul castelului.

Acolo, viteazul nostru pretendent si-a pus creativitatea la incercare si, in scurta vreme, a inventat un parfum minunat, avand drept note de varf fructele de padure, prune negre si bergamota, iar ca note de mijloc cele de iasomie, flori de frangipani si celosia...

Iar esenta de praline a folosit-o pentru a prepara cele mai bune bomboane din lume, care sa se constituie intr-o declaratie de dragoste cum nu s-a mai vazut...

Intr-adevar, cand Katy Perry a desfacut sticluta cu  design nobiliar, in aer s-a raspandit un parfum suav, dar in acelasi timp extrem de eficient impotriva tuturor barfitorilor din lumea intreaga...

Iar cand a gustat dintr-o bombonica dintre acelea aduse pe o tavita aurita de catre finalistul nostru, Killer Queen s-a declarat definitiv invinsa, inima sa fiind inundata brusc de un val nestapanit de iubire pentru acel tanar din fata sa.

Evident, cum era de asteptat, era un romanas get-beget, istet nevoie mare, pe nume Ionica (Johnny), care, in urma acestei competitii nemaivazute, s-a ales si cu mana reginei si cu jumatate din imparatia COTYriei, amanunt deloc de neglijat.

Si uite asa am ajuns eu sa va spun povestea asta a prea vestitei Killer Queen si a viteazului Killer King, care, cu siguranta vor avea o casnicie fericita...

Daca mariajul lor va fi pentru toata viata sau doar pentru o perioada ceva mai scurta, doar Mastera Anonymous ar putea sa ne spuna, citind in globul ei de cristal de Bohemia...

Oricum, proaspetii casatoriti se ghideaza dupa preceptul, mai actual decat oricand: “Traieste clipa!”, si, credeti-ma, o fac la intensitate maxima, fara a avea nevoie de prafuri sau rute montane cu bicicleta pentru asta!

- articol scris pentru SuperBlog 2013 -etapa a 17-a

Regaseste dulcea aroma a painii de altadata cu ajutorul cuptorului Hotpoint Ariston!

Daca cineva m-ar intreba  cu ce gust asemuiesc eu anii copilariei, le-as spune fara ezitare: cu al painii calde, aburinde, tocmai scoasa din vatra cuptorului de lut si caramida al bunicii.

Painea aceea rumenita, facuta doar cu faina adevarata, din graul dus la macinat de bunicul  Tudose, cu ajutorul carutei trasa de Risca, undeva, in satul vecin. 

Painea aceea mare si rotunda, care pe langa faina mai avea doar apa, sare si un pic de drojdie...

Painea aceea fara ingrediente exotice, doar imbogatita cu o mare cantitate de dragoste, pe care bunica mea o transmitea prin intermediul mainilor ei muncite, in coca indelung framantata in covata de lemn...

Pe vremea aceea, cuvinte precum reiki, de exemplu, nu se cunosteau, dar se stia cu prisosinta ca un fel de mancare mai complicat, ca si o paine aparent banala, musai trebuiau sa fie plamadite cu multa dragoste si binecuvantate cu o scurta rugaciune, asa cum bunica spunea,la fel ca si majoritatea vecinelor ei, in satucul acela uitat de lume, niciodata insa de Dumnezeu...

Dupa ce crestea la caldura, langa soba, pusa destul de sus pentru ca Mitisor, pisoiul nazdravan al casei, sa nu fie tentat sa o transforme in obiect de joaca si sa se mozoleasca tot pe boticul lui cel roz, coca aceea fermecata era asezata frumos pe o lopata, pe un pat de frunze de nuc si pusa in vatra cuptorului rustic din curte. Acest lucru necesita insa parcurgerea unor pasi preliminari...

Coacerea unei paini era un adevarat ritual, lucru de inteles, daca ne amintim ca la tara, pe vremuri, orice operatiune din gospodarie se desfasura dupa un tipic anume, mostenit din generatie in generatie...

Cuptorul de afara era elementul de atractie al tuturor nepotilor care isi petreceau verile la bunica, pentru ca exista o magie intreaga pusa in desfasurare pentru coacerea painilor acelora rumenioare...

Mai intai se aduceau lemne si se astepta cu rabdare, pana ce ele se transformau in jaratec, pentru ca, asa cum stiam prea bine din povestile spuse de Buni, jaratecul era fermecat. Dar si periculos in acelasi timp, tocmai de aceea nu aveam voie sa ne apropiem prea tare de el... Nu trebuia sa il suparam cumva si sa ne parleasca pielea cu dogoarea sa...

Dupa ce lemnele ajungeau la stadiul de taciuni, acestia erau trasi cu grija de catre bunicul cu un vatrai special spre gura cuptorului.

Jarul aflat astfel in apropierea usii acestuia facea ca painile sa se coaca incetisor, dar complet, datorita caldurii indirecte..

Din coca crescuta, bunica modela cu multa indemanare niste paini rotunde, pe care desena semnul crucii, le aseza pe lopata speciala de lemn, pe frunze de nuc, dupa care acestea ajungeau usurel, puse de bunicul, in fundul cuptorului din curtea casei.

Mirosul de paine ce se cocea pe indelete la caldura jaratecului fermecat era innebunitor de imbietor si trecea cu mult de gardul curtii, facand trecatorii pofticiosi sa se opreasca in loc...

Daca aveau suficienta rabdare, pana se deschidea usa cuptorului miraculos, capatau si ei o bucata zdravana de bunatate fierbinte, binecuvantata de mainile si sufletul bunicii mele, care facea suficienta paine pentru toti ai casei, dar si pentru trecatori.

Minunile aburinde erau pastrate mai apoi intr-un imens cos de rachita, acoperit cu un stergar de in brodat cu tot soiul de motive populare ale zonei, semne tainice venind de demult, poate chiar de la stramosii nostri daci...

Mi-e foarte dor de bunica, pe care am ajuns de-a lungul copilariei sa o identific cu mirosul de paine calda, cel mai minunat miros din lume, de aceea si acum paine este pentru mine un aliment sfant...

Acea paine binecuvantata nu are aproape nimic in comun cu “produsele de panificatie” de prin supermarket, fie ele chiar si feliate savant si imbogatite cu tot soiul de aditivi (a se citi E-uri)...

De aceea, de catva timp, pentru a ma impotrivi curentului, am dorit sa reiau traditia din familia mea si am decis sa coc paine in casa.

Recunosc, la inceput am purces cu timiditate la aceasta operatiune care parea a nu mai cadra deloc cu epoca moderna, nebuna, nebuna, nebuna, in care incercam sa ne ducem existenta intr-o permanenta criza de timp...

Sau, poate, tocmai acum e mai la moda decat oricand, dovada si numeroasele concursuri Top Chef difuzate de televiziuni in ultima vreme...

Initial, am incercat sa imi prepar paine in casa folosind un aparat special... Pe sistemul: pui toate ingredientele si vom vedea ce-o iesi la final, ca stie masinaria cu pricina ce sa faca, doar are 14 programe! Din nefericire, aparatul tot aparat ramanea (plus ca semana cam prea mult si cu o masina de spalat, ceea ce nu prea te atragea sa gusti rezultatul culinar tehnologizat la extrem)...

Lipsea ceva... Acel gust metalic, fad, de secolului 21, trebuia cumva inlaturat...

Oare gustul tehnologiei poate sa fie si altfel?

Iata ca Marele Google mi-a oferit si raspunsul la aceasta intrebare, importanta pentru mine si familia mea.

Am aflat cu incantare ca marketonline.ro, un magazin online foarte bine aprovizionat, unde poti gasi o gama extrem de larga de produse, propune celor nostalgici, asemeni mie, acelora care viseaza la aroma de altadata a painii rumene din cuptorul de pamant si caramida al bunicii, unul dintre produsele incorporabile pentru bucatarie cu adevarat revolutionar.

Cuptoarele incorporabile sunt la moda in zilele noastre, indiferent ca stai intr-o vila sau tocmai ti-ai achizitionat un apartament cu ajutorul creditului „Prima Casa”...

Daca bucataria ta este relativ spatioasa, asa cum din fericire este si a mea, ti-as propune sa iti achizitionezi un cuptor incorporabil care imbina cum nu se poate mai bine traditionalul cu modernul, impleteste cu maiestrie rusticul cu inovatia de inalta clasa.

Rezultatul este un produs cu totul nou, spectaculos de-a dreptul, cuptorul Hotpoint Ariston FK103EP.20X/HA - Multifunctional, Clasa A, Dual Flow System, Comanda tactila, Inox.

Ca orice utilaj contemporan care se respecta, acest cuptor nu doar ca poate da ajutor si unei brutarese fara experienta, in demersul ei de a coace cu brio cea mai grozava paine din lume (cu miezul moale, dar bine facut, cu o coaja crocant-aurie), dar se si  pricepe sa desparta inginereste fazele de coacere, permitand reglarea duratei si temperaturilor pentru un rezultat cu adevarat de invidiat.

Cuptorul Hotpoint Ariston e asa de istet incat reuseste sa coaca in acelasi timp atat painea, cat si, sa zicem, focaccia de marimi diferite.

Timpul de copt este si el injumatatit, fata de cuptoarele traditionale, ceea ce conduce, evident, la o economie importanta de energie electrica, fara a se pierde insa ceva din savoarea, indescriptibila in cuvinte, a painii de casa.

Cuptorul Hotpoint Ariston are capacitatea de a coace la temperatura redusa, precum vechile cuptoare taranesti, ceea ce pastreaza toate proprietatile nutritive ale produsului final...

Eu va recomand cu multa caldura sa va achizitionati un asemenea cuptor revolutionar, pentru a reusi sa preparati paine acasa, dar si multe alte produse culinare (de la prajituri la pizza), care sa va aduca aminte de vremurile de demult, cand alimentele mai aveau inca un gust bogat, natural.

Evident, cuptorul Hotpoint Ariston este un ajutor nepretuit in bucatarie, accesibil prin apasarea unui singur buton, dar nu uitati ca important este si cata dragoste puneti in prepararea produselor (indiferent ca vorbim de framantare, taiere, amestecare). 

Coacerea este doar faza finala din acest proces, al realizarii unor preparate de casa cu adevarat exceptionale, care vor fi apreciate in mod sigur de intreaga dvs. familie.

- articol scris pentru SuperBlog 2013