Iubire eterna cu parfum de iasomie

Miez de toamna cu parfum de gutui coapte, in care linistea coboara, incetul cu incetul, peste agitatia sarata a vacantei estivale...

 Acum e vremea aromei de dovleac copt si must dulce, a sentimentelor mai asezate, mai putin navalnice, dar mai incarcate de mister, vehicule folosite si de vechile semintii, pentru a calatori in timp si spatiu...





Iubirile stralucitoare de-o vara au sucombat iute, tipul Super Playboy este acum un zeu al Iubirii mai rafinat, capabil de o seductie mai altfel, mult mai subtila, mai insinuanta, unde culorile de octombrie bland ne ating sufletul cu pana nostalgiei... 


O plimbare romantica pe aleile cu castani si gramezi de frunze aramii, visand la cel predestinat de Soarta, acela caruia i-am promis candva, demult, intr-o alta viata, la inceput de eternitate, ca o sa-l reintalnesc, iar si iar, intr-o succesiune caleidoscopica de vieti, legati prin forta colosala a unei senzatii olfactive de o rara suavitate, redesteptare de emotii arhetipale, semn de recunoastere indestructibil... 

 Multe existente le-am incuiat in cele mai tainice unghere ale ADN-ului, dar, cele mai recente au rupt lanturile trecutului si erup pe neasteptate, cand si cand, sub influenta unor declansatori externi, mai ceva decat un vulcan activ... 

 Acum, in trecerea mea pe sub castanii acestia, imi aduc aminte cum erai candva, omul meu drag, acolo, in India veacului 16, pe taramul miresmelor ametitoare... 

Probabil amestecul acesta de arome de toamna imi aduce aminte de un film minunat, pe care l-am revazut de curand,”The Mistress of Spices” (“Stapana Miresmelor”), in care eroina era detinatoarea unor super-puteri cum nici alchimistii nu aveau... 

Iar de aici, pana la aceea care am fost, nu mai este decat un pas... Mintea mai pastreaza inca flash-uri de amintiri parfumate, dar si de imagini cu sari-ul meu rosu, impodobit cu mestesugite broderii, precum si cu sofisticatele bijuterii de pietre pretioase si semipretioase, imbratisate in monturi savante de aur, ce imi completau candva tinuta purtata in cinstea ta... la nunta noastra... 




 O nunta la care  plutea in aer un parfum proaspat de iasomie, mireasma seducatoare a zeului iubirii Kama, dar si adieri de santal, ylang-ylang, liliac si mosc. 


Voalurile mele galben-stravezii erau menite sa iti atraga privirea catre unduirile trupului meu mladios, prevestitor al noptilor infocate ce vor urma... India...Rama... marele sahib, coborat din mit, intrupare a marelui zeu Vishnu... 

India... turbane verzi de matase impodobite cu agrafe stralucitoare si pene de batlan... India... ghirlande de iasomie daruite nuntasilor... India....Taj Mahal... 

India... condimentele afrodisiace iscusit combinate... si dansurile ce impletesc gratia cu forta, timiditatea cu indrazneala, misterul cu revelarea sentimentelor mistuitoare pentru tine... 

Dansul … mijlocul perfect prin care orice indianca isi arata iubirea pentru omul adorat...

   



Erai omul meu drag si acolo, in alta viata, in Franta de Ev Mediu... Undeva, in Provence-Alpes-Côte d’Azur, la Grasse, prin secolul al 17-lea, cand eu, peregrina eterna, eu, cea care am fost si voi fi, purtam pentru tine, iubitul meu intru eternitate, manusile acelea parfumate, cum doar dibaciul Galimard putea sa inventeze... 

Franta, tara pe care o iubesc la fel de mult ca si pe India, pentru capacitatea ei de seductie, ce te face sa te indragostesti pentru vesnicie de oamenii ei, de lumina fara asemanare, de muzica si mare, de paduri si munti, de castelele ei nenumarate, de florile fara seaman pe lume, de Micul Print si, desigur, de parfumuri... 

Parfumuri care mi-au permis sa te recunosc atunci, la Grasse, la Sarbatoarea Iasomiei, unde totul este muzica si bucurie de a trai... 

Parfumuri pe care in aceasta viata le-am regasit cu incantare, la revenirea mea pe stradutele batranului oras din Provence...

   


 Cum sa nu te recunosc si cum sa nu ma recunosti si tu, cand special am cautat acea sarbatoare, unde stiam ca vei veni, asa cum mi-ai promis, pentru ca era sarbatoarea parfumului nostru? Iasomia, dulce-ametitoare, dar si un pic amaruie, calatorind prin timp cu viteza undelor inmiresmate, ghidaj luminos pentru iubirea noastra infinita in timp si spatiu...

 Acum te caut, trubadurul meu ratacitor, spre a te reintalni, chiar de va trebui sa cutreier pamantul in lung si-n lat, asa cum stiu prea bine ca si tu o faci... 

 M-am reintrupat de asta data pe un taram de o frumusete rara, unde oamenii au mii de cantece despre flori si parfumurile lor, asa ca incerc sa te seduc de asta data condensand parfumul de iasomie in cantec... 

Pentru ca da, iubitul meu, exista si sunete parfumate, cum sunt si parfumuri-cantece, menite sa redestepte in noi fragmente de amintiri despre ceea ce suntem noi cu adevarat... Doua jumatati ale unui intreg, yin si yang, inceput fara sfarsit, explozie de culori si sentimente calatorind prin Univers pentru a-i adauga frumusetea sufletului nostru, drept ofranda intru vesnicie... 

Pana atunci, pastrez ca pe un giuvaier pret, pana la inflorirea iasomiei, emotiile mele cele mai tainice sub forma de parfum delicat, pulsatoriu elixir olfactiv, adunat intr-o sticluta maiestrit lucrata, pentru ca sa imi mai ostoiasca dorul de tine si ascult cantecele duioase despre aceasta floare vrajita  ale unor rapsozi traitori in Tara Mioritei...


-articol scris pentru competitia SuperBlog 2013 

O provocare pentru Reeija: poseta-camelon, viitorul barometru al psihicului feminin!

Reeija, magazinul online de genti si posete de cea mai buna calitate, din piele 100%, adresate femeilor deosebite, a lansat superbloggerilor o provocare inedita, aceea de a schimba functia unei genti.

Adica domnia sa, Geanta sau Poseta (dupa imprejurare) sa nu mai fie doar un soi de accesoriu purtator de obiecte, infinit de multe si marunte, uneori inutile de-a dreptul, ci un personaj diferit, privit dintr-o cu totul alta perspectiva, nu doar a curelelor, cataramelor, fermoarelor si capacitatii de a inghiti lucruri, aidoma unui capcaun. 

Si pentru ca oamenii de la Reeija dau locul pe care il merita handmade-ului, m-am gandit sa va provoc si pe voi la un exercitiu de imaginatie, dupa ce ma voi juca eu insami de-a schimbatul unghiului de vedere...


Cam la ce mai putem utiliza o banala sau mai putin banala geanta?

Evident, tot la un obiect de vestimentatie imi vine sa ma gandesc...
Opincuta? Umbrela? Coif de zidar? 

Stiu, o sa imi ziceti iute ca nu e ceva nou, ca Monica Gabor (fosta Columbeanu) a fost prima care si-a pus o geanta pe cap, pe post de caciula... ca nu inventez eu acum roata... sau geanta universala (asa cum exista si cheia universala!)...

Mda... creatorii ar putea sa ne propuna spre cumparare un asemenea obiect multifunctional, care sa poata fi in acelasi timp si caciula sau palarie (functie de anotimp), dar si geanta, un lucrusor caruia sa ii poti adauga sau scoate diverse captuseli sau fete exterioare, transformandu-l instant dupa dorinta... in altceva... chiar si in caciula de blana cu urechiuse-toarte rusesti, daca doresti, ca tot vine acusica frigul de la Moscova...

Uite asa, poti pleca dimineata la birou cu o geanta regulamentara, pe care ulterior sa ai posibilitatea de a o impopotona dupa inspiratie cu tot soiul de margelute si animalute din pietre semipretioase (elefantei, dragoni, broscute testoase, catelusi si pisicute norocoase, dupa sfaturile specialistilor in Feng Shui), in timpul pranzului, cand pleci sa iei masa in oras, iar la terminarea programului, daca iubitul te invita la vreo cafenea in Centrul Civic, sa o transformi la moment din geanta purtatoare de acte de serviciu, cum era de dimineata, intr-o sepcuta chic, doar scotand niste parti detasabile din minunea polivalenta si inlocuindu-le cu altele moderne sau retro. Un asa accesoriu vestimentar va atrage sigur toate privirile.


O alta idee ar fi, poate, daca te-ai plictisit de vechile tale genti, sa iti cumperi niste culori vii, multe margelute de marimi diferite, poate si ceva nasturi si capse, un adeziv bun si sa purcezi in a-ti realiza un obiect de arta deosebit, pe care sa il poti atarna ulterior mandra pe perete, pe post de tablou nonconformist.

Sau, daca esti mai curajoasa, poti realiza un colaj de mari dimensiuni, sa zicem 2x2 metri, in care, printre diverse poze, figuri schitate in tusuri colorate, diverse bucati textile si de vinilin, dar si de polistiren pictat cu acrilice, sa incluzi si cateva dintre gentile tale de forme si dimensiuni diferite, intr-un tot unitar, tocmai bun de pus pe peretele uneia dintre camerele tale, pana cand te vei indura sa ii faci o poza si, mai mult la indemnul prietenilor entuziasmati de talentul tau inca nedescoperit de marii critici de arta, sa postezi imaginea  pe un site specializat, asteptand mai apoi americanul bogat sau reprezentantul de galerie nipona care sa iti ofere macar cateva mii de dolari (daca nu chiar zeci de mii!) pe panoul tau in care ai inclus si gentile cele vechi...

Desigur, o geanta mare, de piele, pe care nu o mai folosesti, daca o imbraci pe dinauntru cu o blanita calduroasa, va fi un culcus pe cinste pentru pisoiul sau catelusul tau, de-abia primit in dar.

Sau... daca ai o geanta in genul tolbelor de postas, ce idee minunata ar fi, daca stai la casa, ca in loc de cutie de scrisori pusa pe partea interioara a usii de la intrare (daca ai o fanta postala pe cealalta parte) sa fie tocmai acest vechi obiect de marochinarie, corect fixat.

Un cos de plaja se poate transforma usor intr-un suport pentru umbrele sau reviste sau, mai bine, pentru sculurile de lana si andrelele bunicii.

Din fetele unei genti supradimensionate poti usor sa realizezi prin decupare niste masti de carnaval deosebite. Chiar si pentru Halloween!

O gentuta de forma cubica se poate transforma lesne in cuib pentru vrabiuta infrigurata care vine la geamul tau pentru a-si primi portia zilnica de firimituri. Fa-i un cadou deosebit, acum, in prag de iarna!

Daca ai  doua genti de dimensiuni asemanatoare, le poti umple cu saculeti de nisip si, pe data, te-ai facut cu niste gantere originale, care te vor ajuta sa iti faci exercitiile de maini si picioare pentru tonifierea musculaturii.

Din pielea unei genti vechi poti decupa diverse forme geometrice, litere, flori stilizate si iti poti realiza niste tricouri traznet, daca le vei coase sau chiar lipi cu un adeziv special pe materialul textil.

O intrebare se ridica totusi: daca vom folosi gentile clasice in alte scopuri decat acela cunoscut de toata lumea, ce vom purta in locul lor?

Ce-ati zice ca in loc de geanta banala, plicticoasa, diforma de multe ori si chiar URATA de-a dreptul (chiar de specialistii ne zic ca ar fi in tendinte!), indiferent de cat de mult ar costa, femeile sa poarte mai des, mult mai des, cate o floare sau chiar mai multe?



Nu doar o data pe an, cand este ziua lor, nu doar de 1 sau de 8 Martie, ci mult mai frecvent...

Poate designerii de genti ar trebui sa imagineze mai multe genti-narcise si posete-ghiocel si tolbe-lalea... Reeija deja va ofera niste modele handmade deosebite, romantice, unde florile nu lipsesc...



Ce ati spune de o geanta sub forma unui buchetel de flori de nu-ma-uita, de una mugur de trandafir  sau de una tip bujor inflorit?

Prea multe genti si posete sunt astazi ascutite, cu colturi taioase, triste, matematic lucrate, emanand duritate...

Mi-e dor de o geanta cu o forma elicoidala, de una vindecatoare sub forma unei antahkarane tibetane, de o alta aproape fluida, de o moliciune aparte sau... si mai bine... pentru a le reuni pe toate... visez la o poseta-cameleon, care sa isi schimbe culoarea instant, functie de starea de spirit a purtatoarei.

Da, cred ca aceasta ar fi solutia pentru ca strada sa se insufleteasca: o poseta-cameleon, curcubeu autoreglator pentru aceea ce o poarta...



Le propun oamenilor de la Reeija sa se gandeasca si la un asemenea model revolutionar de poseta... emotional-schimbista... Sigur ar face furori printre femei! Iar cum femeile sunt cele care schimba lumea (desi barbatii nu ar recunoaste in veci acest lucru!), e nevoie ca mai intai ele sa isi regaseasca zambetul si starea de fericire!



- articol scris pentru SuperBlog 2013