Am gasit o firma foarte interesanta in Brasov care face buchete mireasa trandafiri.
Imi plac foarte mult aceste buchete deoarece sunt facute cu stil si special pentru persoanele care isi doresc sa iasa in evidenta la nunta. Buchetul unei mirese trebuie sa fie cat mai frumos facut.
Firma de la care mi-am luat si eu buchet mireasa atunci cand m-am maritat mi-a facut un buchet special facut cu cei mai frumosi trandafiri, dar si multe alte flori interesante. Celor de aici le place sa se ocupe asa cum trebuie de clientii lor si realizeaza niste lucruri foarte frumoase din flori.
Poti sa iti faci niste buchete de flori extravagante si iesite din comun doar la Floridelux.
Iti recomand si tie sa intri pe site-ul lor, deoarece aici vei gasi cele mai frumoase exemple de buchete de flori pentru mirese.
Acum poti alege de aici ce buchet de flori vrei sa tii in mana atunci cand mergi la altar. Preturile sunt foarte mici.
Asadar, pentru a alege un buchet mireasa deosebit te sfatuiesc sa accesezi website-ul celor de la Floridelux, si poate ca vei alege si tu un buchet mireasa trandafiri!
"Dacă vrei să zbori, trebuie să renunți la lucrurile care te trag în jos." - Toni Morrison
Cele mai sigure tractari auto Germania-Romania
Multe dintre firmele de tractari auto presteaza servicii la cele mai inalte standarde sau cel putin asta le place sa spuna. La fel ca si modele de masini, care sunt din ce in ce mai noi, si firmele de tractari sunt din ce in ce mai noi. Apar altele si altele si altele. Ca beneficiari ai acestor servicii trebuie sa fim atenti si sa ne informam bine cand avem de facut o astfel de alegere.
Nu e usor sa dai cateva mii de euro pe o masina si sa o lasi in grija unor oameni care nu vor fi atenti la cum o vor transporta si nu vor oferi serviciile pentru care ati optat initial
Daca doresti sa apelezi la o firma cu adevarat buna, o firma care pune siguranta masinii tale mai presus de orice, alege cu incredere Transport masini Germania - Romania. Doar aici poti beneficia de servicii la cel mai ridicat standard si de profesionalismul unor oameni cu multa experienta.
Laptopgarage.ro vinde laptopurilor interesate costume de Mos Laptop-Craciun! Detalii pe site... acum si de Black Friday!
Deja
a devenit un ritual ca in timp ce imi savurez cana mare, cu cea mai buna cafea
aromata, sa deschid laptopul pentru a-mi citi mailurile primite in
timpul noptii, sa vad ce mai scriu site-urile de stiri sau ce au mai
postat pe Facebook cei din lista mea de prieteni.
Asa
am facut si in aceasta dimineata si am citit cu nesfarsita uimire vestea cea mare: lume, lume... la final de noiembrie... vine iarna!!!
Guvernul
a intrat in fibrilatie, primarul Oprescu asisderea, se pregatesc sute
de masini de carat viitorii munti de zapada din oras, nenumarati saci
de sare asteapta sa intre in lupta cu poleiul, salvarile sunt si ele
pe faza, pregatite sa infrunte Apocalipsa Alba!
Nestiind
inca daca sa ma panichez sau sa rad in hohote pana nu o sa mai pot
respira, mai iau o gura de cafea si privesc la magnolia din fata
ferestrei, care mai ca sta sa imboboceasca sub razele unui soare demn
de mijlocul primaverii, nicidecum de un final plumburiu de toamna bacoviana...
Bip,
bip! Bip, bip!
Intorc
mirata privirea spre masa din bucatarie, pentru a vedea cine scoate
sunetele astea de atentionare... Telefonul stiu ca l-am lasat prin
sufragerie pe undeva, nu cred ca i-au crescut picioare in noaptea asta...
Display-ul
laptopului sclipeste sacadat, iar sunetele ciudate sunt de la
ultrabook-ul meu Toshiba, pe numele lui de alint Toshibica San...
M-am
obisnuit deja cu ideea ca Toshibica este un soi de intelept al lumii artificiale, ce mereu ma pune
in offside cu actiunile sale imprevizibile, dar care, intr-un final, se
dovedesc a fi extrem de corecte...
In
jumatatea de an de cand il folosesc pe Toshibica San am ajuns sa ma
inteleg cu el intr-un soi de limbaj pe care nu l-as putea explica
prea bine, un soi de informatico-telepatie... Cert este ca inteleg
tot ce spune, ca si cand creierul meu si mintea lui artificiala ajung in caz de nevoie pe aceeasi frecventa...
- Ce s-a intamplat Toschibica? il intreb iute, cu o voce interioara ingrijorata la maximum.
- Giulia,
vine iarna!!!! Au zis aia de la meteo si au scris pe net cu fonturi mari toate site-urile
de stiri!!!- Ce s-a intamplat Toschibica? il intreb iute, cu o voce interioara ingrijorata la maximum.
- Asa
e mai Toshibica, dar tu o sa stai aici la caldurica, nu o sa te
viscoleasca, nu o sa te acopere poleiul, indiferent cat de mult vor
cobori gradele pe-afara...
- Stiu asta, dar vine decembrie!!! Si in decembrie e Luna Cadourilor!!! Ce le luam lui Acerica si Roscovel?
Mda,
ma gandesc eu... Toshibica are dreptate... Vine luna cadourilor si
trebuie sa le iau si celor trei laptopuri din casa cate un micut dar,
ca si ele m-au ajutat anul asta sa castig premii faine si sa navighez mai bine sau mai aproape de naufragiu prin Marea Blogosfera...
- Asa e, ii raspund... Ai vreo idee? il intreb pe inteleptul ultrabook Toshiba din dotare, care sclipeste rapid din display, nerabdator sa imi spuna planul lui...
- Sigur ca da! Dar mai intai trebuie sa imi acorzi titlul de Mos Craciun al Laptopurilor din casa... Vrei?
- Desigur Toshibica! Nu esti tu cel mai intelept dintre ele, cu uimitoarea ta configuratie nipona? Te investesc cu puterea ce mi-a fost acordata prin dobandirea proprietatii asupra ilustrei tale persoane artificiale cu titlul de Mos Laptop-Craciun!!! spusei eu serioasa, clicaind din mouse.
- Iti multumesc, imi raspunse Toshibica, radiind de fericire. Hai sa mergem la vanatoare de cadouri pentru Acerica si Roscovel... Eu iti propun sa intram pe un magazin electronic grozav, un fel de mall destinat special doar noua, laptopurilor de orice marca si generatie! Se numeste Laptop Garage!
- Sa-l vizitam daca zici tu, acceptai eu, captivata de dialogul inedit pe care il aveam cu laptopul meu cel intelept.
Acolo,
sa vezi minune... Era un site unde gaseai tot soiul de componente si
accesorii ce pot bucura orice laptop, oricat de micut sau urias ar fi
el, de ieftin sau de scump. Nici nu stiai unde sa te uiti mai
intai... la sectiunea cu memorii, la cea cu tastaturi, la pagina cu
display-uri sau pur si simplu la pachetele promotionale.
- Pai hai sa mergem la raionul virtual de huse, ii propusei eu lui Toshibica, poate gasim acolo ceva care sa fie pe placul si masura ta!
Cu
un simplu click ajunseram pe data la pagina cu imbracaminte pentru laptopuri
si, ce sa vezi? Toshibica isi gasi o husa rosie ca focul, care il
transforma fulgerator in cel mai tare Mos Laptop-Craciun dintre cati exista in lumea virtuala!
Husa, marca
Tucano, era confectionata din microfibra, neopren si lana, si i
se potrivea laptopului meu japonez manusa, nu degeaba mai era husa asta supranumita si second skin. Nu va mai zic ca era produsa in Italia
si reprezenta ultimul racnet al modei din lumea laptopurilor!
Ce
mai, Toshibica al meu se incinsese tot de fericire, dupa ce s-a admirat in
oglinda minute bune!!! Recunosc cinstit, era un Mos Laptop-Craciun tare
ferches!!! Imi venea sa ii fredonez meloda aia cu: „Mosule,
ce tanar esti!” si sa ii prezint vreo laptop-rita pe masura, care sa ii fure inima artificiala si o parte din memoriile RAM...
- Giulia, ma scutura din reverie acesta, am nevoie si de un sac pentru daruri...
- Giulia, ma scutura din reverie acesta, am nevoie si de un sac pentru daruri...
Ce-i
drept e drept... ce-ar fi un Mos Craciun, fie el si Laptop-Craciun, fara un ditamai sacul pentru carat cadourile???
- Hai atunci sa dam o raita pe la raionul de saci... Aaaa, pardon! La raionul de genti pentru laptopuri am vrut sa zic!!!
- Hai! prinse Toschibica avant, dar si o telepato-limbarita de care nu-l credeam capabil... As vrea una asortata cu husa...
- Aoleu! m-am ingrijorat eu... De unde geanta de Laptop-Craciun pe www.laptopgarage.ro?
- Uite una care imi place! clipi sagalnic din ecran Toshibica. E in nuante de negru si rosu... Extrem de eleganta si incapatoare... Vreau geanta LENOVO Sport Slimcase Red !!! Te rog, Giulia!!! Te rog!!!!
- Hai atunci sa dam o raita pe la raionul de saci... Aaaa, pardon! La raionul de genti pentru laptopuri am vrut sa zic!!!
- Hai! prinse Toschibica avant, dar si o telepato-limbarita de care nu-l credeam capabil... As vrea una asortata cu husa...
- Aoleu! m-am ingrijorat eu... De unde geanta de Laptop-Craciun pe www.laptopgarage.ro?
- Uite una care imi place! clipi sagalnic din ecran Toshibica. E in nuante de negru si rosu... Extrem de eleganta si incapatoare... Vreau geanta LENOVO Sport Slimcase Red !!! Te rog, Giulia!!! Te rog!!!!
- Iti
place tie asta? L-am intrebat eu uitandu-ma piezis la ea pe ecran... E LENOVO, nu TOSHIBA...
- N-are
a face, imi raspunse siret Toshibica... Daca le fac reclama, poate
ma cadorisesc si ei cu vreun cadou acum, de Sarbatori. Ce, Mos
Laptop-Craciun nu are voie sa primeasca daruri?
-Cum
sa nu aiba voie, chiar le merita cu prisosinta! Fii atent Toshibica, geanta asta chiar e
traznet: nu doar ca e confectionata dintr-un naylon extrem de
rezistent, dar dispune si de buzunar exterior pentru accesorii si incarcator laptop, precum si de un cordon pentru purtarea pe umar. Chiar si pretul este foarte bun, doar
150 de lei, pentru ca e la promotie!!! Gata, o punem si pe ea in
caruciorul virtual!
- Bine, oftai eu... Hai la raionul de cumparat mouse-uri cu nas de ren!!!
Si uite asa se transforma Toshibica San al meu din ditamai samuraiul fioros
si intelept, intr-un Mos Laptop-Craciun in toata regula, sfatos si pus
pe cautat online cadouri pentru laptopurile mai mititele de prin casa...
Evident,
o sa le cumpere tot de pe www.laptopgarage.ro,
dar nu azi, ci de Black Friday, cand se anunta niste reduceri de
preturi exceptionale!
Nu
de alta, dar Mosul vrea sa umple ochi geanta cea noua ce ii tine loc
de sac si de aceea va incerca sa cumpere cat mai multe daruri din bugetul
deja alocat de mine in acest scop vinerea care urmeaza, pe 29 noiembrie...
Asa
ca eu si Toshibica San (alias Mos Laptop-Craciun) asteptam acum prima ninsoare cu multa nerabdare, pentru
ca prevesteste apropierea celui mai grozav Craciun de pe durata de
functionare a laptopurilor mele si radem amandoi pana nu mai putem de
spaima unora ca iarna e frig si ca, inchipuiti-va boieri dvs. ce
oroare, uneori chiar NINGE!!!
Daca
vreti si voi sa le faceti o bucurie credincioaselor voastre
laptopuri, care au fost cuminti si v-au insotit calatoriile in
oceanul virtual un an intreg, fara sa se defecteze, intrati pe
www.laptopgarage.ro si
alegeti de acolo darul cel mai potrivit pentru ele!
Iar
ziua de 29 noiembrie 2013 este, va asigur, cea mai potrivita pentru
asemenea cumparaturi!
-
Smartphone-ul-tableta, un hibrid revolutionar din lumea gadgeturilor actuale!
Gadgeturile moderne pun în valoare și îmbină în mod special două dintre cele cinci simțuri – simțul tactil și văzul.
Tabletele, precum si telefoanele mobile, au ca principală modalitate de interacțiune un ecran tactil care, prin simpla atingere cu degetul, preiau o comandă, o prelucrează și apoi afișează rezultatul pe ecran.
Adevarate mini-PC-uri portabile, acestea au devenit indispensabile în viața de zi cu zi, datorită combinării eficiente a caracteristicilor user-friendly cu răspunsul la nevoia de socializare și informare ale utilizatorilor.
Una dintre cele mai recente invenții ce îmbină două produse diferite este smartphone-ul-tabletă, fapt ce ridică întrebarea care dintre cele două produse va dispărea și care va fi asimilat de către celălalt...
Există posibilitatea ca una dintre ele să fie readusă la funcția inițială, iar cealaltă să fie dezvoltată în continuare. Răspunsul la această întrebare - tablete vs telefoane mobile smart – îl va da cu siguranta doar timpul.
Evomag va invita ca in prag de Black Friday sa va orientati spre achizitionarea si a unui produs din gama de telefoane mobile HUAWEI sau spre un televizor Toshiba!
Dream Car Art Contest Toyota - competitia care iti ajuta toyo-piciul sa calatoreasca impreuna cu tine in Japonia!
Haiku:
Dream
Car Art Contest:
Vis
de copil in iarna
Vehicul
nipon...
Copilul isi inmuie pensula din pene de
inger in azurul cerului si desena un ocean... Pentru ca oceanul este
cerul vazduhului...
Si pentru ca era nevoie de lumina soarelui, copilul desena un cerc mare, pe care il colora intr-un rosu puternic, pentru ca sa dea vitalitate desenului sau...
Acum mai ii trebuia si un leagan pe care sa il miste usor valurile, pentru soarele lui stralucitor de-abia nascut... Asa ca se hotari sa contureze o tara... Dar una asa, deosebita, ca in visurile lui curcubeu...
Si pentru ca era nevoie de lumina soarelui, copilul desena un cerc mare, pe care il colora intr-un rosu puternic, pentru ca sa dea vitalitate desenului sau...
Acum mai ii trebuia si un leagan pe care sa il miste usor valurile, pentru soarele lui stralucitor de-abia nascut... Asa ca se hotari sa contureze o tara... Dar una asa, deosebita, ca in visurile lui curcubeu...
Muntele ii dadu culoarea tariei sale si
copilul o adauga atent pe foaia de hartie, pana ce se forma din
ocean o insula... si apoi inca una... plus inca doua... iar ulterior
o puzderie de insulite mai micute, pentru ca insulele sunt
pentru ocean, ceea ce sunt stelele pentru cer! Ii dau sens...
Apoi lua cu pensula ceva din verdele
fraged al ierbii de-abia iesite din pamantul reavan si desena primele
forme de viata vegetala...Lastari verzi de trestie de zahar si
bambus, flori de toate felurile ce inmiresmara cu parfumul lor ametitor lumea
ce tocmai se faurea sub manuta piciului artist...
Copilul cauta mai apoi un chiparos
batran si intelept si il ruga frumos ca sa ii daruiasca si lui un strop de culoare
din scoarta sa ce a infruntat vitregiile vremurilor...
Acesta ii dadu generos din nuantele vesmantului sau, ce-i acoperea trunchiul noduros, pentru ca prichindelul sa le adauge in desenul sau... Infruntase el vreo trei milenii jumatate pe Pamant, asa ca era cel mai nimerit sa il ajute pe micutul Creator de tinuturi noi in Lumea Visului...
Acesta ii dadu generos din nuantele vesmantului sau, ce-i acoperea trunchiul noduros, pentru ca prichindelul sa le adauge in desenul sau... Infruntase el vreo trei milenii jumatate pe Pamant, asa ca era cel mai nimerit sa il ajute pe micutul Creator de tinuturi noi in Lumea Visului...
Asa au aparut si copacii falnici, care
au impanzind insulele din oceanul de pe plansa de desen si si-au implantat radacinile adanc in solul inca moale, pentru a-l stabilliza si a-l face mai rezistent
la miscarile vulcanilor din ocean, pe care micul pictor ii ascunsese bine in strafundurile acvatice, pentru ca desenul lui sa nu fie static, ci
in permanenta miscare... Abia mai tarziu si-a dat seama ca asta nu a fost o idee chiar asa de buna, dar deja se pitisera asa de iscusit incat nu-i mai gasi, oricat i-a cautat...
Dupa aceea, adauga si niste pene adevarate,
aduse in cioc de albastra pasare calatoare ce poposeste mereu la
fereastra camerei lui... Ele se multiplicara pe data la atingerea hartiei si
asa se face ca pe cerul din lumea pictata de copil incepura sa zboare stoluri intregi de
inaripate, unele dintre ele inaltand triluri fermecatoare spre
inalturi...
In padurile insulare, sub cupolele de
frunze dese, specii de animale populara zonele...
Copilul se opri putin si isi admira
Creatia... Era minunata, doar ca lipseau oamenii... Si atunci lua
cutia sa de creioane colorate si, in scurta vreme, in armonie cu
natura, aparura blocuri inalte ce se ridicau semete spre cer, sali de
sport, muzee, masini si avioane, plus un furnicar de oameni... Erau
si multi copii printre ei... Le colora fetele in galben-portocaliu,
pentru ca era o culoare vesela, iar ochisorii lor erau vesnic
ridicati oblic, pentru ca viata era pentru ei o continua si uimitoare
explorare, un permanent sir de minuni ce se insirau ca perlele sidefii pe o
ata...
Da! Era multumit de ceea ce desenase...
Doar ca el statea departe, tare departe de tara asta, cam la un vis si o jumatate de trezire distanta, iar cand sosea dimineata... desenul lui se imprastia in
aer, precum o pata mica de cerneala intr-un mare adanca... Nu o mai
zaresti, dar stii ca exista undeva acolo, pitita printre realitatea
valurilor sarate... mult mai intinsa decat era la inceput...
Noapte de noapte, visul cu Tara
Soarelui Rasare se tot repeta... Iar micutul pictor isi dorea tot mai
mult sa ajunga acolo, sa o strabata la pas, sa urce in zgarie-norii
din orase, sa viziteze templele de rugaciune, sa se minuneze si el de
tehnologiile avansate, dar si de natura atotstapanitoare...
Avea insa nevoie de o masina pe masura lui copilareasca care sa il poarte lin pana acolo!
Da, recunostea si el, tara visata era in mijlocul oceanului, iar el locuia intr-un orasel din Romania, taman la poalele muntilor, asa ca un vapor nu prea i-ar fi fost de folos in prima etapa...
O masina insa era cu totul altceva...
Nu se putea compara nici macar cu un avion sau cu un elicopter... De sus
totul se vede mic, nu ajungi sa distingi detaliile, iar uneori
amanuntele conteaza mult mai mult decat lucrurile mari...
Oamenii adulti au tot soiul de masini,
dar una care sa il duca pana in tara lui de vis nu este niciuna potrivita... Nu exista inca masini speciale pentru visatorii copii...
Ar avea nevoie de una multicolora, pentru
ca doar lucrurile inmuiate in nuantele curcubeului sunt fermecate si pot trece de toate obstacolele... Stia asta de mai demult, din povestile spuse de bunica...
Masinuta lui trebuie sa fie un soi de
auto-avio-vapor, adica sa aiba si roti pentru drumul pana la ocean,
dar si aripi de cocor pentru a putea zbura pe distante lungi fara
alimentare, sa aiba si motoare care sa mearga silentios, pe baza de
combustibil nepoluant, plus niste vasle si ceva panze, pentru
situatii neprevazute ce s-ar putea ivi pe intinderea de apa... De exemplu ca aceea in care delfinii jucausi si balenele
cantarete sa nu suporte vibratiile motoarelor...
Copilul visator incepu sa se teama ca un asemenea mijloc de
locomotie nu va fi inventat prea curand... Iar el nu se simtea inca
in stare sa isi imagineze unul...
Mamica lui il intreba intr-o dimineata
de ce are pe chip umbra aceasta de ingrijorare... Atunci prichindelul
ii destainui despre tara din visurile lui si despre masinuta
neinventata inca...
Mamica il mangaie bland pe crestet, asa cum doar
ea putea sa o faca, si ii spuse dragastos ca sigur o sa ajunga acolo intr-o zi, in
Tara Soarelui Rasare... Asta pentru ca tinutul asta deja exista, pe cealalta
parte a globului pamantesc, ca se numeste Japonia, iar acolo se afla si o companie constructoare de masini adevarate, ce se cheama TOYOTA.
Iar TOYOTA tocmai ce organizeaza un concurs ce se cheama DREAM CAR ART CONTEST, pentru copilasi intre 6 si 15 ani din toata lumea, ce ii invita pe
acestia sa deseneze cu markere si creioane pastel, cu tempera sau
acrilice, cu crete colorate sau guase, masina visurilor lor...
Copilasii romani au luat deja o
gramada de premii la concursul acesta, cu masinutele lor speciale...
Asa ca o sa il inscrie si ea la
concursul acesta international si, daca masinuta lui auto-avio-vapor o sa fie cea aleasa, va
primi drept premiu exact o calatorie in Japonia pe care a
desenat-o in vis...
Se dau si alte premii, pe categorii de
varsta: tablete, telefoane istete, seturi de colorat pentru micutii
artisti plastici participanti, pentru ca sa fie cat mai multe zambete la final de competitie...
La editia trecuta, i-a mai spus mamica
lui, au participat prichindei mici si mari din peste 70 de tari, asa
ca poate sa fie sigur ca din cele peste 600.000 de desene trimise
spre jurizare, sigur se va construi si in realitate masina visurilor
lui...
Copilul zambi din nou si isi scoase
ustensilele de pictat, pentru ca un Creator de Tara trebuie sa isi
construiasca, fie si in vis, mijlocul care sa il transporte pana
acolo...
In noaptea aceea, in visul lui colorat,
aparu forma finala a auto-avio-vaporului, iar el isi incepu marea
calatorie spre tinutul de pe partea cealalta a pamantului... Cum altfel decat PICTAND...
In calitate de ambasadoare Toyota a concursului Dream Car Art Contest, va invit si pe voi, dragi parinti cu toyo-pici talentati, sa ii inscrieti pe acestia la acest concurs unde Creativitatea este regina, iar prin desenele lor minunate, pictate mai mult cu inima curata, decat cu pensulele, lumea noastra de adulti va fi un pic mai frumoasa, iar ideile lor vor fi valorificate asa cum merita, de catre oamenii de la compania nipona, pentru ca intr-un viitor nu prea indepartat, sa putem sa fim si noi partasi la schimbarea in Bine a intregii planete!
-
articol scris pentru SuperBlog 2013 – etapa a 24-a!
Bestkids va provoaca de Black Friday la joaca!
Pregateste-te pentru ofertele de Black Friday de la Bestkids! Pe 29 noiembrie vei avea parte de surprize placute din partea magazinului tau preferat de jucarii si accesorii pentru copii!
1983... septembrie...
Robotelul galben este sus,
pe raftul de langa peretele din fata mea... Pra sus ca sa pot lua... Si oricum nu as avea curajul asta... Sunt ceea ce se cheama: "o fetita cuminte"...
Imi doresc atat de mult sa
il privesc cum inainteaza cu pasi mici pe masa asta lunga de la
gradinita... I-am dat si un nume secret... Il cheama Robi... Uneori vorbesc cu el in gand, cand sunt singura, retrasa intr-un colt, iar tovarasa educatoare e atenta la ceilalti...
Copii din grupa mea sunt
rai... Mi-au rupt pana poza elefantelul roz de pe dulapiorul din hol, acolo unde
imi pun gentuta cand ma aduce tati dimineata la gradinita, inainte sa plece la servici... Lucreaza la fabrica de paine din apropiere... Miroase asa de bine painea calda!!! Imi mai alina tristetea pe care o mai simt cateodata in inimioara...
Noroc cu Petrica si
Fanica... Doar cu ei ma joc, ceilalti rad de mine ca sunt mai mereu
bolnavioara si ca am fost la spital...
Cand am venit acasa dupa ultima internare, cand am avut scarlatina aia rea, tati si cu mami au facut un foc mare in
cazanul din curte, au pus toate jucariile mele in el si le-au ars...
Saraca Liliana, papusica mea cu parul castaniu! O iubeam asa de mult!
Am plans atunci, dar tati
mi-a zis ca sunt si jucariile bolnave si ca trebuie sa mearga in Raiul
Papusilor!
L-am intrebat daca pot sa
merg si eu cu ele...
Mami s-a albit la fata si
a zis ca nu, copiii merg in Raiul Copiilor doar cand ii cheama
Doamne-Doamne...
Ma intreb daca in Raiul
Copiilor sunt jucarii... Daca nu sunt, nu vreau acolo, pentru ca
majoritatea copiilor sunt obraznici, iar eu nu sunt ca ei... Sunt o
fetita cuminte si mai bine stau aici, pe Pamant... Langa tati si
mami care ma iubesc tare mult, pana la cer si peste cer! Oare ce este peste cer? Un alt cer? Cum o fi in Cerul cerurilor?
Mi-au promis ca la fiecare
salariu o sa imi cumpere cate o jucarie pana o sa le inlocuiasca pe toate cele vechi. Eu stiu ca nimeni nu poate sa fie inlocuit, dar ma bucur
ca o sa am din nou o cutie mare plina cu papusele si masinute...
M-au intrebat ce mi-as
dori... Eu stiu ca ei nu au bani multi (ii aud cand se mai cearta
cateodata ca nu sunt de-ajuns), de-aia nu indraznesc sa le cer nici
un robotel din asta galben cu baterii, cum e Robi, nici masinuta cu pedale cum
are Mariana, vecina de la coltul strazii (cea care m-a lovit cu un
lemn intr-o zi peste fata si mi s-a umflat buza de sus), nici chiar o
cutie mare de carton cu piese mozaic cum am acum aici, la gradinita pe masa din sala de clasa...
Imi place sa construiesc flori-mozaic si copaci-mozaic... Uneori desenez din piesele colorate si cate un soare-mozaic galben-portocaliu, cate un nor-calator-mozaic, cate un zmeu-mozaic... Nu, nu zmeu din ala fioros din povesti, ci din ala cu fundite multicolore... Cant incetisor in mintea mea, in timp ce il construiesc: "Randunica asa zboara,/Si eu trag zmeul de sfoara!"...
Imi place sa construiesc flori-mozaic si copaci-mozaic... Uneori desenez din piesele colorate si cate un soare-mozaic galben-portocaliu, cate un nor-calator-mozaic, cate un zmeu-mozaic... Nu, nu zmeu din ala fioros din povesti, ci din ala cu fundite multicolore... Cant incetisor in mintea mea, in timp ce il construiesc: "Randunica asa zboara,/Si eu trag zmeul de sfoara!"...
Stiu ca jucariile si jocurile ajung pe Pamant mai intai la libraria din cartier, la
raionul din stanga, dar trebuie sa dai o multime de bani pe ele, iar tati si mami
nu au asa multi...
De aceea, cand m-au intrebat ce-mi doresc, am cerut doar sa imi ia, din cand in cand, cate o cutie
de creioane colorate, o guma parfumata, o ascutitoare chinezeasca cu
personaje din Alba-ca-Zapada si un caiet de desen. Jucarii ii las pe ei sa imi cumpere... Lumea de vis mi-o construiesc eu din culori pe hartie... Acolo pot sa am ce jucarie vreau, pot sa fiu chiar si printesa cu rochie lunga si bagheta magica!
Mi-au promis ca atunci
cand o sa fac 5 ani o sa imi cumpere si compas ca sa desenez flori ca
la gradinita...
Lasa ca atunci cand o sa
fiu mare si o sa am si eu salariu, o sa imi cumpar singura si robotel
si joc mozaic. Masinuta nu cred ca o sa imi mai iau atunci, pentru ca e pentru copii mici, nu o sa mai incap in ea... Poate o
sa imi iau o bicicleta... Eu am o tricicleta acum, dar cand o sa
cresc mare o sa imi pot lua o bicicleta adevarata, cu doua roti... Pegas ii zice...
2013...noiembrie...
Astazi am intrat pe
site-ul Bestkids.ro pentru a vedea ce au pregatit pentru Black Friday.
Fetita mea isi doreste un laptop special (nu ca n-ar avea deja tableta si laptop adevarat!), dar eu am gasit in acest fantastic magazin virtual trei lucruri la care nu m-as fi
asteptat si care mi-au adus aminte de vremea copilariei... De timpul cand eram de varsta Alexiei...
Mai intai am dat intamplator peste un joc mozaic, cu nu mai putin de 650 de piese, fiecare dintre ele avand un diametru de 20 cm si fiind vopsite intr-una dintre cele 3 culori primare (rosu, galben si albastru) sau o culoare binara (verde).
Puse intr-o gentuta
cocheta, rezistenta, alaturi de ele jocul mai contine si 6 tablite de
lucru, plus 6 carduri cu activitati distractive pentru copilasii intre 3 si 6 ani.
Pana acum, desi au trecut 30 de ani, nu am avut cand
sa imi cumpar unul... Poate ca nu a fost o simpla intamplare... Iata
ca acum o sa ma pot juca nu singura, pe un coltisor de masuta de la gradinita, cum o faceam in copilarie, ci impreuna
cu fetita mea.
Oare or avea si roboti pe
Bestkids? Sau deja vremea lor deja a apus?
Wauuu! Cate creaturi
robotizate!!! Saracul Robi de pe vremea gradinitei mele cred ca a
ajuns un soi de strabunic al jucariilor-roboti.
Uite unul
galben-portocaliu! Super! Cat de haios este! Vad ca este si unul
dintre cei mai vanduti!!! Trebuie sa il am! Si nici macar nu este
scump!
Ia sa vedem daca este mai
istet decat Robi cel de pe vremurile copilariei mele!
Ups! Pe Bestkids se spune
ca este de fapt un gandac pe nume HEXBUG (pentru ca are 6 picioare,
pentru ca hexagonal nu prea pare!), ca stie sa se deplaseze, are
antene sensibile pentru a putea ocoli obstacolele si, ce e mai interesant, isi schimba
directia daca “aude” un zgomot puternic sau chiar daca bati din palme!!!
Haioasa jucarie! Parca ar
fi din Star Trek! O trec si pe ea pe lista!
Ce-ar fi sa ii iau Alexiei
si o masinuta cu pedale, cum imi doream eu? Nu cred ca ar zice nu,
daca sacul Mosului o sa fie doldora anul acesta!
Chiar de Ferrari
California cu pedale
nu
are Mosul bani, dar cred ca de un Fulger McQueen s-ar gasi pe cardul lui din Laponia !
Plus ca masinuta asta mai e si tare zambareata!
Si
acum sa vedem si ce laptop ii aleg printesei mele, pentru ca tot pe Bestkids gasesc si asa ceva... Logic, unul care are forma de
broscuta (ca tot topaie ea toata ziua prin casa!) si care are si
microfon pentru karaoke! La
cat lalaie deja prin apartament, sigur poate sa ajunga cat de curand vedeta la Next Star!
Blogurici Info: Salterra iti ofera de Black Friday odihna de top la pret de dumping!
Devino
fan-ul paginii Giulieta Info si vei descoperi super oferte de Black Friday!
Mijloc
de septembrie ruginiu, in care soarele si-a domolit asprimea
sagetilor de foc...
Pornesc
cu multe sperante spre Gara de Nord, acolo unde urmeaza sa ma urc intr-un
tren albastru ca speranta, spre a ajunge in tabara foarte speciala, de
initiere in Qi Gong Primordial...
Stiu, "Qi Gong Primordial" suna intr-un mare fel, dar chiar am sperante ca
voi avea parte de o experienta foarte placuta, acolo, la pensiunea
acea situata intr-un colt mirific de natura, la poalele Carpatilor
Orientali...
Abia
astept sa ma reintalnesc cu prietenii mei dragi, pe care nu i-am mai
vazut de... vreo 3 saptamani, dar deja mi-e extrem de dor de ei, desi am
tot comunicat online zilele astea...
Dupa
o calatorie in care mai mult am ascultat zumzetul din garile prin care
am trecut, decat glasul melodios al rotilor de tren, iata ca spre
dupa-amiaza am ajuns (in fine!) si in statiunea cu pricina...
S-a
schimbat mult... Prea multe vile etajate, prea multe garduri inalte cu sarma ghimpata pe metereze,
prea multi caini de paza care isi arata coltii din curtile amenajate ca din revistele straine si prea multe sisteme de supraveghere pentru o localitate micuta, destul de putin vizitata de turisti...
Ultima
data cand am fost pe aici, strazile nu erau nici macar pietruite ca
lumea, daramite asfaltate “ca-n Germania”, precum sunt acum...
Este frumos, nu am ce zice, dar parca prea e totul tras asa, cu
linia, pana si curatenia este cam prea curatenie, pentru partea asta
de Romanie...
Asta e! Important este sa ajung la destinatie si sa imi reintalnesc
grupul de prieteni apropiati sufletului meu...
Fac
semn unui taximetrist, care pentru 20 de roni se invoieste sa ma duca
pana la pensiunea aflata cam la vreo 2-3 kilometri distanta. Ce sa-i
faci, astia vor ajunge sa te duca pana si la Sfinx intr-o buna zi, cu
rucsac cu tot...
Adevarul
este ca ma simteam si ciudat sa merg pe trotuarul asta asfaltat perfect, tarand dupa mine si pe mine intreg echipamentul de munte, cand totul pare chiar mai bine amenajat ca la
Bucuresti pe-aici... Daca nu s-ar zari in apropiere liziera padurii, aproape n-as zice ca am plecat din metropola mea natala...
Absorbita
de ganduri, nici nu mi-am dat seama cand, dupa doar cateva minute,
taxiul galben, precum canarul din melodia Phoenix-ului, se opri in
fata unei pensiuni primitoare, cu o curte extrem de spatioasa si cu multa iarba inca verde...
Nici
nu am apucat eu sa platesc cursa-fulger ca receptionera iesi
primitoare si cu un zambet larg mi se adresa:
- Bine
ati venit la pensiunea noastra! Sper ca ati calatorit bine si ca nu
sunteti prea obosita! Va duc eu bagajele in camera! Domnul doctor si
ceilalti colegi ai dvs. va asteapta in curtea din spate pentru o
prima lectie de initiere! Doriti meniu obisnuit sau vegetarian?
- Bine
v-am gasit! Meniu pentru oameni obisnuiti, am soptit naucita de atata amabilitate,
dar si de faptul ca maestrul nostru in tainele stravechilor
exercitii chinezesti deja a inceput prima lectie, desi era
programata de-abia a doua zi dimineata.
Am multumit scurt, am trantit iute in iarba rucsacul destul de greu si,
inca anchilozata dupa orele petrecute in tren, am inceput sa ocolesc in pas
alergator pensiunea, intrebandu-ma cum o sa fac eu exercitii de
gimnastica terapeutica incaltata cu bocanci de munte, grei cat
cuprinde! Asta e! “Domnul doctor”, cum ii spunea receptionera,
nu accepta comentarii, mergand pe ideea: “Daca vrei sa te faci
bine, respecti intocmai prescriptiile mele, oricat ar fi de
neobisnuite!”
Iata-i
in mijlocul curtii din spate, un soi de tapsan inverzit, ce parca te
imbia la a face miscare...
Soarele de dupa-amiaza le confera o aura extrem de frumoasa, in totala armonie cu muntii din zare...
Soarele de dupa-amiaza le confera o aura extrem de frumoasa, in totala armonie cu muntii din zare...
Se
pare ca sunt penultima sosita (dintre cei 7 mohicani!), de aceea probabil
ca nu au mai rezistat curiozitatii primii veniti si au cerut o mica introducere in filosofia chineza straveche, cu exemplificari practice...
Aliniati
circular, priveau cum maestrul nostru in arte asiatice arata cum
debuteaza seria acestor exercitii si cam ce efecte produc miscarile
ce semanau mai mult cu un soi de balet plin de gratie, decat cu
exercitiile clasice occidentale...
Vreme
de vreo doua ore, am tot exersat acele miscari, fericiti ca vremea
tinea cu noi, dovada ca la un moment dat, am lepadat cu totii
incaltarile de munte si am executat primele miscari ale formei de Qi
Gong Primordial desculti...
Ce poate fi mai placut pentru niste copiii ai betoanelor sa te incarci cu energia binefacatoare a pamantului tocmai aici, la poale de Carpati!
Ceaiul chinezesc "adevarat", adus tocmai din tara asta atat de fascinanta de catre fiica sotiei maestrului ne-a permis sa simtim si aroma tare, usor amaruie, a unei parti de lume ce mai are extrem de multe necunoscute pentru noi, europenii.
Ce poate fi mai placut pentru niste copiii ai betoanelor sa te incarci cu energia binefacatoare a pamantului tocmai aici, la poale de Carpati!
Ceaiul chinezesc "adevarat", adus tocmai din tara asta atat de fascinanta de catre fiica sotiei maestrului ne-a permis sa simtim si aroma tare, usor amaruie, a unei parti de lume ce mai are extrem de multe necunoscute pentru noi, europenii.
La
masa am ras si am ascultat fascinati istorisirile domnului doctori
si ale sotiei sale, terapeuta cu multa experienta.
Pana si o parte din personalul din pensiune a ramas minute intregi langa masa noastra mare, pentru a afla despre vindecarea miraculoasa a vreunui pacient sau altul, nu prin medicina alopata, ci cu ajutorul aceleia neconventionale...
Cand povestile astea sunt istorisite de catre un medic experimentat, parca suna altfel... devin mai credibile...
Pana si o parte din personalul din pensiune a ramas minute intregi langa masa noastra mare, pentru a afla despre vindecarea miraculoasa a vreunui pacient sau altul, nu prin medicina alopata, ci cu ajutorul aceleia neconventionale...
Cand povestile astea sunt istorisite de catre un medic experimentat, parca suna altfel... devin mai credibile...
In
ce ma priveste, sper ca durerile de spate din ultima vreme macar sa
se atenueze cu ajutorul exercitiilor acestora chinezesti, daca nu pot
disparea cu totul...
Dupa
cina prelungita, ne-am strans in formatie completa in foisorul
pensiunii, unde, ne-am transformat in studenti constiinciosi, luand
notite vreme de vreo doua ore... Am desenat si niste scheme, pe care trebuie sa le invatam inainte de a adormi...
Maestrul
ne repartizase pe camere intr-un mod extrem de ciudat, dupa legi doar
de el stiute...
Eu
am avut drept colega de camera o tipa experta in calculatoare, de la
o multinationala de top din Bucuresti.
Ma
gandeam ca o sa vorbim doar de internet, de programe de calculator,
dar nu a fost deloc asa...
Asa
cum eu vroiam sa scap de durerile de spate insuportabile, ea vroia sa
scape macar o saptamana de calculator...
Abia
dupa ce s-a sunat stingerea, nu inainte de a face toti in grup o
plimbare sub clar de luna si stele nenumarate pana prin mijlocul
statiunii, mi-am dat seama ca tehnologia IT o sa fie ceva indepartat,
tare indepartat pentru o saptamana... Eram literalmente franti dupa
prima zi din cantonamentul in stil chinezesc...
Chiar
ma gandeam ca nu o sa pot adormi de atata oboseala, in conditiile in
care a doua zi devreme, de la 7, deja incepeam primul antrenament pentru sanatate
prin miscare si reimpacare cu natura in general si aerosolii negativi
in special...
Chinezii fac exercitiile astea la rasaritul soarelui, asa ca niciunul dintre noi nu a comentat ca nu se va putea trezi la timp.
Chinezii fac exercitiile astea la rasaritul soarelui, asa ca niciunul dintre noi nu a comentat ca nu se va putea trezi la timp.
Ingrijorarea mea ca nu voi putea adormi s-a dovedit insa nefondata, deoarece gazdele de la pensiune au dotat camerele cu saltele memory care ne-au permis tuturor din grup sa ne odihnim literalmente ca niste prunci...
Si pentru ca tot am spus de prunci, Adelina a venit impreuna cu baietelul ei de cateva luni, care a avut parte si el de o gazduire demna de un printisor adorabil, dovada ca a dormit intr-un patut special, fiindu-i aleasa din teancul de saltele pentru bebelusi pe aceea care a fost cea mai potrivita pentru el, plus ca in timpul zilei patroana pensiunii il ingrijea ca pe nepotelul personal! Ajunseseram sa il strigam cu totii: PIKOLIN, de la salteluta pe care dormea cumintel toata noaptea si dupa pranz!
La
finalul taberei de Qi Gong Primordial am revenit cu totii mult mai fresh
pe la casele noastre, iar unii dintre noi, in afara de a continua sa
facem exercitiile invatate in mijloc de toamna ruginie, ne-am
achizitionat si cate o saltea Salterra, pentru ca ne-am convins pe
propria piele de calitatile lor deosebite.
Un
regim de viata echilibrat presupune cu certitudine, pe langa o
alimentatie corespunzatoare si un set de exercitii bine alese (in
colaborare cu medicul personal) si un un somn cat mai bun. Saltelele
Salterra sunt, de aceea, un ajutor binevenit, pentru o stare sanatate
buna, indiferent de varsta inscrisa in certificatul de nastere.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)