Ordonanta presedintiala in Noul Cod de procedura civila


Sediul materiei: art. 998-1001 Cod procedura civila


Admisibilitatea ordonantei presedintiale - conditii:

- in favoarea reclamantului sa existe o aparenta de drept;

- sa existe necesitatea luarii unor masuri provizorii pentru :

a) pastrarea unui drept  ce s-ar pagubi prin intarziere;
b) prevenirea unor pagube iminente ce nu s-ar putea repara altfel;
c) inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu ocazia unei executari.


Caracterul ordonantei presedintiale:


Ordonanta presedintiala este vremelnica si executorie, masurile dispuse de catre instanta ramanand in vigoare pe intreaga durata precizata in hotararea judecatoreasca pronuntata in cauza (daca nu s-au modificat imprejurarile de fapt) sau pana la solutionarea procesului pe fond.

Executarea masurilor dispuse de catre instanta se pot face fara somatie si fara trecerea vreunui termen, daca reclamantul cere acest lucru, iar judecator incuviinteaza admite respectiva solicitare.

Se poate introduce o cerere de ordonanta presedintiala chiar daca exista un proces in curs cu privire la fondul cauzei.


Ce masuri nu se pot dispune prin ordonanta presedintiala

Categorii de masuri ce nu se pot stabili de judecator:

- care sa solutioneze cauza pe fond;
- care sa faca imposibila restabilirea situatiei de fapt anterioare.


Unde se depune cererea de ordonanta presedintiala?


Cererea de ordonanta presedintiala se depune la instanta competenta sa solutioneza fondul cauzei in prima faza.


Procedura de solutionare a unei ordonante presedintiale


1. partile sunt citate in conformitate cu regulile prevazute la citarea in cauzele urgente;

2. paratul va primi alaturi de o copie de pe cererea de ordonanta presedintiala si un set al actelor depuse la dosar (tot in copie);

3. paratul nu este obligat sa depuna intampinare;

4. in cazuri foarte urgente, cererea de ordonanta presedintiala se poate judeca fara citarea partilor, chiar si in aceeasi zi cand a fost depusa, nemaifiind necesare nici macar concluziile partilor;

5. judecata cererii se face in toate cazurile de urgenta si cu precadere; nu se admit probe ce ar tergiversa luarea unei solutii rapide in cauza;

6. judecatorul poate amana pronuntarea cu maxim 24 de ore, calculate din momentul ramanerii in pronuntare, iar motivarea solutiei date nu poate depasi 48 de ore de la pronuntare;

7. cale de atac unica (daca prin legi speciale nu se prevede altfel): apelul.

Apelul se poate declara:

- in 5 zile de la pronuntare (daca s-a dat solutia fara citarea partilor);
- in 5 zile de la comunicare (daca s-a dat solutia cu citarea partilor).

8. instanta de apel poate suspenda executarea pana la judecarea apelului, daca partea interesata depune o cautiune.

Cuantumul cautiunii este fixat de catre instanta de apel.

9. apelul la solutia pronuntata se judeca de urgenta si cu precadere; intotdeauna cu citarea partilor; apelul se judeca si in situatia in care exista o judecata in curs asupra fondului cauzei;

10. impotriva executarii ordonantei presedintiale se poate face contestatie la executare.

Cererea de ordonanta presedintiala se poate transforma in cerere de drept comun pana la inchiderea dezbaterilor in prima instanta, paratul fiind incunostiintat si citat cu aceasta mentiune.


Autoritatea de lucru judecat a ordonantei presedintiale


- are autoritate de lucru judecat asupra altei ordonante presedintiale doar daca nu s-au modificat imprejurarile de fapt ce au justificat-o;

- nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului

Cererile formulate pe cale de ordonanţă preşedinţială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, dacă valoarea ei depăşeşte 2.000 lei.






Ajutorul public judiciar - afla care sunt conditiile de acordare

Ajutorul public judiciar a fost gandit drept o facilitate pentru accesul liber la justitie si al celor cu posibilitati financiare reduse.

Daca in anul 2008, an in care criza incepea sa-si arate coltii taiosi, conditiile de acordare ale acestui tip de ajutor oferit de catre stat erau mai lejere, in prezent, prin modificarea  OUG nr.51/2008 prin Legea nr.251/2011, dreptul de a beneficia de ajutor public judiciar al persoanelor fizice cu venituri mici a fost limitat foarte mult.

Conditiile de acordare ale ajutorului public judiciar sunt in prezent urmatoarele:


1. ajutorul public judiciar se acorda doar persoanelor fizice care se afla intr-una dintre situatiile urmatoare:

- au domiciliul sau resedinta obisnuita pe teritoriul Romaniei sau intr-un alt stat al Uniunii Europene;
- sunt cetateni ai unui stat ce are o conventie cu tara noastra ce contine si reglementari referitoare la accesul international  la justitie; solicitantii trebuie sa isi aiba domiciliul pe teritoriul acelui stat

2. ajutorul public judiciar trebuie cerut printr-o cerere scrisa in fata instantelor de judecata sau a altor autoritati ce au atributii jurisdictionale romanesti;

3. ajutorul public judiciar  poate fi acordat in orice cauza civila, comerciala, administrativa, litigiu de munca (nu si in cazurile de natura penala);

4. veniturile nete/membru de familie ce se iau in considerare, atunci cand se apreciaza daca este cazul acordarii unui ajutor public judiciar, sunt cele din ultimele 2 luni, anterioare solicitarii acestuia;

5. ajutorul public judiciar se acorda diferentiat, functie de cuantumul veniturilor nete/membru de familie din ultimele 2 luni, dupa cum urmeaza:

- daca veniturile nete/membru de familie sunt sub 300 de lei - acoperirea sumei de catre stat  se face integral (dar nu mai mult de 10 salarii minime brute/economie, calculate in anul cand s-a adresat cererea de ajutor public judiciar);
- daca veniturile nete/membru de familie sunt sub 600 de lei - acoperirea sumei de catre stat se face in proportie de 50%;

6. persoana fizica interesata, poate solicita ajutorul public judiciar printr-o cerere scrisa, inclusiv in caile de atac, cerere care se depune fie la instanta a carei hotarare se ataca, fie, ulterior introducerii caii de atac, adresata instantei de judecata competente sa solutioneze respectiva cale de atac.


Ce se intelege prin "membru de familie"?


Prin termenul "membru de familie", in interpretarea legii de acordare a ajutorului public judiciar se intelege:

- sotul sau sotia solicitantului;
- copiii sau alti descendenti in linie dreapta, cu conditia sa fie minori sau majori de pana la  maxim 26 de ani (daca sunt in continuarea studiilor);
- alte persoane care locuiesc in mod obisnuit cu solicitantul si gospodaresc impreuna; copii minori sau majori de pana la 26 de ani (daca sunt in continuarea studiilor), daca se afla in intretinerea persoanei care cere ajutorul public judiciar.

Ce se intelege prin "venituri nete"?


In categoria veniturilor nete, care sunt luate in calcul la aprecierea necesitatii (sau nu) de a i se acorda unei persoane fizice ajutor public judiciar, daca a solicitat acest lucru, intra orice fel de venituri periodice (salarii, indemnizatii, onorarii, rente, pensii, rente, chirii etc) (vezi art.9 din OUG nr. 51/2008).

Pentru ce se acorda ajutorul public judiciar?

Ajutorul public judiciar se acorda pentru:

- plata onorariului pentru asigurarea reprezentarii, asistentei juridice si, dupa caz, a apararii prin intermediul unui avocat numit sau ales (pentru ocrotirea sau realizarea unui drept sau interes legitim sau pentru prevenirea unui litigiu);

- plata expertului, traducatorului sau interpretului necesar in cursul procesului, daca a fost incuviintat de catre instanta sau autoritatea cu atributii jurisdictionale, in situatia in care suma trebuie platita, conform dispozitiilor legale, de catre solicitantul ajutorului public judiciar;

- plata onorariului executorului judecatoresc;

- scutirea, reducerea, esalonarea sau amanarea platii taxelor judiciare, in toate etapele procesului, inclusiv in faza de executare silita.

Precizari importante referitoare la ajutorul public judiciar:


Valoarea ajutorului public judiciar se poate acorda separat sau cumulat, dar nu poate depasi sub nicio forma cuantumul a 10 salarii minime brute/economie, calculate la nivelul anului in care a fost formulata cererea de acordare a acestuia.

Sumele oferite cu titlul de ajutor public judiciar trebuie restituite daca, prin solutionarea cauzei respective, printr-o hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila, beneficiarul acestui tip de ajutor de stat dobandeste bunuri sau drepturi de creanta cu o valoare cumulata mai mare de 10 ori fata de suma ajutorului public judiciar avansat de catre stat.



Atentie: Partea care a pierdut procesul si a beneficiat de ajutor public judiciar este obligata la restituirea sumelor avansate de catre stat!



Sediul materiei:

Legea 251/2011 pentru modificarea OUG nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila


Informatii suplimentare despre acest subiect puteti obtine scriind pe adresa:
giulieta info