Când acela căruia i se opune un înscris sub semnătură privată sau moştenitorii sau succesorii în drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi înscrisul contestă scrierea sau semnătura ori declară că nu le cunoaşte/cunosc, instanţa va proceda la verificarea înscrisului prin:
1. compararea scrierii şi semnăturii de pe înscris cu scrierea şi semnătura din alte înscrisuri necontestate;
2. expertiză;
3. orice alte mijloace de probă admise de lege.
Preşedintele completului de judecată va obliga partea căreia i se atribuie scrierea sau semnătura să scrie şi să semneze sub dictarea sa părţi din înscris.
Refuzul de a scrie ori de a semna va putea fi considerat ca o recunoaştere a scrierii sau semnăturii.
