Biroul online de obiecte pierdute s-a deschis. Viziteaza-l si tu!
BringMeBack este cea mai buna metoda de recuperare a obiectelor importante si a animalelor de companie pierdute, avand avantajul indubitabil ca poate fi utilizata si de catre adversarii declarati ai microcipurilor RFID.
Iata ca se pot marca diversele obiecte si animale si fara a se incastra in ele dispozitive miniaturale care, cica, ne-ar ajuta in toate cele, inclusiv pentru a ne recupera lucrurile sau animalele pierdute. BringMeBack ne demonstreaza din plin ca ideile simple sunt cele mai bune. Dar si cele mai sigure, din toate punctele de vedere.
Confidentialitate si rapiditate in regasirea bunurilor de valoare, asta vrea orice proprietar, nu o alta metoda de scanare, facuta de nu se stie cine si in nu se stie ce scopuri, mai mult sau mai putin oculte.
De ce as vrea un microcip RFID, cand pot obtine acelasi rezultat si altfel: mai ieftin si mai sigur pentru protectia vietii mele personale?
BringMeBack imbraca in vesminte noi o idee care este folosita de multa vreme in toata lumea: aceea de marcare a obiectelor prin atasarea de sau pe acestea a unor markere neutre (folii autocolante, brelocuri, medalioane, etichete, de diferite forme si culori), cu o rezistenta mare in timp.
Aceste piese de marcaj au inscriptionate coduri speciale, care sunt inregistrate de catre beneficiar si pe site-ul bringmeback.ro.
Evident, aceste seriale speciale pot fi inscriptionate si direct pe produs (sa zicem pe un telefon mobil, pe carcasa unui laptop), dar parca tot varianta cu un autocolant, medalion sau breloc pare mai buna.
Probabil ca ideea celor de la BringMeBack a fost preluata de la columbofili, stiut fiind obiceiul de marcare al porumbeilor cu inele atasate de unul dintre piciorusele lor, inca de cand sunt pui.
Cei care au avut porumbei in copilarie, asemeni mie, stiu ca in momentul in care stolul isi lua zborul, descriind volte ample in vazduh, aveai o strangere de inima ca s-ar putea sa ii mai vezi pentru ultima data. Noroc cu inelusurile de la picior, care iti dadeau o oarecare stare de liniste sufleteasca.
Era o cutuma frumoasa ca un porumbel calator poposit intr-un loc strain, sfarsit de oboseala, sa fie returnat proprietarului columbofil.
Cred ca as fi ramas cu o trauma puternica daca, de exemplu, l-as fi pierdut pe Puncki, porumbelul meu voiajor pe care il indrageam atat de mult si care nu ezita, atunci cand nu era in voiajele lui inaripate, sa intre chiar si in casa sau sa pozeze maiestos, atunci cand incercam sa ii schitez, cu stangacie, portretul in carbune!
Pe site-ul BringMeBack, proprietarul obiectului marcat inscrie personal, alaturi de codul de pe marker si recompensa oferita gasitorului. Cu cat e mai mare, cresc evident si sansele de recuperare ale obiectului.
In momentul in care cineva gaseste un obiect pierdut care poarta acest marker de identificare, da un semn celor de la BringMeBack, iar proprietarul reintra iute in posesia lucrului cu pricina. Nimic mai simplu!
 |
| bringmeback.ro |
Daca nu doriti sa va vedeti "face to face" cu gasitorul, cei de la BringMeBack va ajuta in pastrarea confidentialitatii (nu de alta, dar cine stie ce poze deocheate aveti prin telefonul mobil sau, pur si simplu, sunteti o persoana publica si nu vreti sa se duca vestea la publicatiile de scandal cat de cascati sunteti sau pe unde v-ati uitat diverse lucruri, pretioase pentru dvs.!).
Va invit sa accesati site-ul BringMeback si sa le vizitati magazinul online, pentru a va convinge ca preturile modice la care sunt comercializate aceste markere va pot feri de neajunsurile pierderii unor obiecte de valoare (materiala sau sentimentala).
Plastilina a aparut ca o necesitate, sculptorii simtind nevoia, la sfarsitul secolului al 19-lea, sa aiba un inlocuitor pentru lut, care sa poata sa fie modelat usor si sa nu se usuce.
Iata istoria succinta a unui material care, la peste o suta de ani de la inventarea sa, se bucura de acelasi succes ca si la inceput.
Cum s-a intamplat de multe ori in istoria umanitatii, plastilina a fost inventata, cam in acelasi timp, in Germania si in Marea Britanie.
Razboiul plastilinei a fost destul de dur, dovada ca unele surse vor sa il impuna pe englezul William Harbutt ca avand suprematia in acest domeniu, folosindu-se de argumentul ca era profesor de arte plastice si a folosit nemijlocit materialul nou creat, cu elevii sai, la orele de atelier.
El a gasit formula acestui "lut special" in anul 1897.
Se pare totusi ca prima reteta de plastilina a realizat-o farmacistul german Franz Kolb, in anul 1880, la indemnul unor apropiati.
La inceput, noul material era de culoare gri, fiind utilizat de catre viitorii artisti pentru mulaje.
Dupa ce si-au brevetat retetele de plastilina in tarile lor, inventatorii si-au dat seama ca producerea „lutului care nu se usuca” poate fi o afacere profitabila pe termen lung.
Asa se face ca la inceputul secolului 20, atat in Germania, cat si in Marea Britanie, apare cate o fabrica producatoare de plastilina.
Fiecare dintre inventatori a pastrat secretul retetei sale, dar se stie ca materialul-minune continea carbonat de calciu, acid stearic si un asa-zis "jeleu" de petrol.
Pentru comercializare, producatorii au adaugat coloranti, initial ea fiind vanduta in patru culori.
Unele surse incearca sa acrediteze ideea ca, de fapt, inventatorul plastilinei este inginerul James Wright, care in 1943, in timp ce lucra la General Electric, in cautarea sa de a produce cauciuc sintetic, a obtinut din greseala un material ciudat, pe baza de ulei de silicon si acid boric, denumit ulterior Silly Putty.
Cu toate acestea, plastilina clasica a aparut, totusi, pe continentul european, cu sase decenii mai devreme.
In 1956, plastilina pe baza de ulei pierde teren in fata unui nou rival: "playdough". Era vorba de o noua reteta de plastilina ce avea la baza faina. Era de fapt un fel de coca in diverse culori, ce se putea usca la la aer.
Pe internet se gasesc o multime de retete de realizat "plastilina de casa", care permit oricui sa prepare un minunat material de joaca pentru copii in circa o jumatate de ora, folosind ingrediente simple. Cu putina faina, sare, apa, conservant, sare de lamaie si coloranti alimentari, putem prepara o coca speciala care sa ne va permite sa faurim alaturi de cei mici o lume de basm. Daca mai adaugam si niste margelute, boabe de cafea sau de fasole, un pic de nisip colorat, vom putea modela figurine extrem de originale.
Exista numeroase tutoriale pe internet pentru incepatori si avansati, daca nu vrem sa cumparam direct kiturile de serie existente in magazinele de profil.
Iata un tutorial care va explica simplu cum puteti realiza un dragon care sa extuziasmeze orice pusti:
