"12 plante" (Plantina - Cluj): Mesteacanul, simbolul melancoliei rusesti...

Din cutia "12 plante" a celor de la Plantina, razbate sunet de tobe ancestrale, de Inceput de Lume...

Mesteacanul pufos, arbore intalnit in Estul si Nordul Europei, este o specie cu valente vindecatoare multiple, de aceea, alaturi de alte specii inrudite, era cinstit asa cum se cuvine de catre cei din vechime.

La fel ca si teiul, despre care am povestit in articolul trecut, mesteacanul este considerat si el drept o scara catre cer, un pom sfant ce leaga Cerul de Pamant

Finlanda are drept copac national mesteacanul, iar in Rusia este venerat, la fel ca si in Tarile Baltice sau in China de Nord.

In lumea druizilor, mesteacanul era sarbatorit cu ocazia solstitiului de vara, ca un simbol al triumfului plinatatii vietii.

La noi in tara, mesteacanul pufos, componenta a suplimentului naturist "12 plante",  este des intalnit in intreaga tara, fiind folosit in tratamentele populare pentru ameliorarea bolilor de inima, reumatismului, starilor febrile, afectiunilor renale, diminuarea edemelor.

Intr-o armonie perfecta cu teiul argintiu,  salcia sau stejarul, gingko biloba, migdalul, coacazul negru, magnolia, ghimbirul, socul, urzica si orzul verde, in suplimentul alimentar clujean "12 plante", mesteacanul pufos ne aduce mai aproape vibratiile cerurilor superioare, ne apropie de Divin.

Si, aidoma teiului care ne invita in lumea poeziilor lui  Eminescu, cand vorbim despre mesteacan, nu putem sa nu ne gandim la genialul Serghei Esenin.

Arbore ce ilustreaza minunat melancolia sufletului Rusiei profunde, mesteacanul are un rol de seama in poemele si cantecele rusesesti, ce vorbesc despre satele traditionale, despre taigaua siberiana, despre vindecatorii arhaici si leacurile lor miraculoase...

Mai povestesc mestecenii, sageti argintii, inaltandu-se elegant spre Cer, despre levitatiile initiatice, despre arta divinatiei cu ajutorul acestor arbori deosebiti.

Ceva din energiile binefacatoare ale mesteacanului le regasim in acest supliment alimentar.

Plantina, prin suplimentul naturist "12 plante", ne daruieste oportunitatea de a ne aminti de toate acestea si a ne opri pentru cateva clipa din goana noastra nebuna, fara nicio tinta, pentru a ne regasi pe noi insine, cei adevarati.

Dozele de la Plantina, Cluj, sunt pretextul ideal pentru acest lucru.

La moartea lui Sergiu Nicolaescu: Inhumare sau cremare? Tu cum ai vrea sa treci Dincolo?

Sergiu Nicolaescu a plecat astazi, pentru a face filme si sus, in Cer...

Ca de obicei, televiziunile cauta subiecte de scandal... Si, ca si in cazul lui Cristian Paturca, "marele golan" din Piata Universitatii, tema din aceste ore este legata de... incinerare...

In urma cu un an in urma am  scris un articol despre cremare si inhumare, dupa o discutie, extrem de interesanta, la o  partida de scrabble, cu presedintele unei Asociatii ceva mai deosebite...

Poate ar fi bine daca as posta acel text aici...



Oamenii s-au intrebat din cele mai vechi timpuri daca este mai bine ca trupul unui defunct sa fie transformat in cenusa prin ardere sau este mai bine sa fie ingropat, urmand ca descompunerea cadavrului sa se faca in mod natural.
Cercetatorii au descoperit ca practica incinerarii s-a raspandit in epoca tarzie a bronzului, neputand insa inlocui in totalitate inhumarea. 

Elitele au fost acelea care au ales preponderent focul, ca un mod de a se diferentia de oamenii obisnuiti si, uneori, pentru a-i sfida pe zei.

Dupa ce crestinismul s-a extins, inhumarea a fost mereu preferata, desi in Biblie nu se interzice expres incinerarea. In Vechiul Testament se recomanda totusi ca arderea cadavrelor sa se faca in cazuri exceptionale.

In timpul Revolutiei Franceze incercarea de a se acorda dreptul la a fi incinerat a esuat, la fel si in Germania secolului al 19-lea.
Italienii au reusit, dupa o lupta dificila, sa inaugureze la Milano, in 1875, primul crematoriu uman, urmat apoi rapid de altele, in mai multe tari de pe continentul nostru.

Conform unor statistici ale vremii, in anul 1907 in Europa existau deja 72 de crematorii.

Razboiul dintre adeptii inhumarii si cei ai incinerarii nu s-a incheiat niciodata, reprezentantii bisericii avand mereu un cuvant greu de spus in aceasta problema spinoasa.

Romania a fost prima tara din sud-estul Europei care a indraznit sa construiasca un crematoriu.
Dupa ce dr. Iacob Felix a incercat, fara succes, sa arate ca din motive de igiena este mai bine sa se arda cadavrele, la 7 martie 1923 s-a infiintat Societatea “Cenusa” care a reusit sa convinga reprezentantii Primariei Bucurestiului ca, in 1925, sa inceapa constructia primului crematoriu uman din tara.
Crematoriul “Cenusa” a fost inaugurat la 26 ianuarie 1928, atragand dezaprobarea conducerii bisericii ortodoxe, care, la 15 iunie 1928 a decis ca preotii sa nu oficieze slujbe de inmormantare si de pomenire pentru aceia ce vor fi incinerati, defunctii care au dorit sa fie arsi urmand a fi considerati tot un fel de sinucigasi, deoarece au acceptat sa permita o interventie umana asupra corpului lor fara viata.
Sfantul Sinod al BOR a intarit aceasta decizie si in 1933, argumentand ca incinerarea este o practica pagana si masona, straina traditiei romanesti, ce contravine cultului mortilor si doctrinei crestine, trupul omului fiind redus la un simplu ambalaj, nemaifiind cinstit ca un templu al sufletului.

Nu toti reprezentantii bisericii au fost de acord cu aceste hotarari ale Sfantului Sinod, cel mai cunoscut exemplu fiind acela al arhimandritului Calinic I. Popp Serboianu. Acesta a fost caterisit in 1941 din cauza opiniilor sale cremationiste.

Crematoriul “Cenusa” a functionat pana in anul 2003.
In prezent in Romania exista un singur crematoriu, tot in Bucuresti, in zona Vitan-Barzesti, inaugurat in anul 1994.
Romanii au privit cu extrem de multa reticenta incinerarea umana, numarul celor ce au ales acest mod de a trece “dincolo” nedepasind 1000 pe an.

In urma cu trei ani, in septembrie 2009, s-a infiintat Asociatia Cremationista “Amurg”, care incearca sa promoveze la scara mai larga ideile despre incinerare in tara noastra.
La inceput initiativa lor a parut stranie, dar acum, cu siguranta si pe fondul gravei crize economice, tot mai multi oameni incep sa fie interesati de subiectul acesta pana acum tabu.
Inclusiv site-ul “Amurg”, ce contine extrem de multe articole documentate cu privire la incinerare, a inceput sa fie accesat de tot mai multi romani.
Gasim acolo si o lista a celor mai de seama reprezentanti din cultura si stiinta romaneasca, dar si o pleiada de oameni politici care au ales sa fie arsi dupa moarte.

Avand in vedera ca la nivel european, mai mult de o treime dintre decedati au ales in ultimii ani sa fie incinerati, se pare ca si in Romania tot mai multi vor alege aceasta varianta prin testament. Oricum, in final tot rudele vor decide daca dorinta le va fi respectata sau nu.

Subiectul este foarte delicat si polemica nu se va termina curand. Cel putin in Romania.
Important este sa i se respecte fiecaruia dreptul de a alege ce doreste sa se intample cu trupul sau dupa moarte si, mai ales, sa nu i se impuna din exterior, eventual printr-o decizie politica sau religioasa, cum trebuie sa procedeze la plecarea din aceasta viata.

Campania "12 plante": teiul argintiu, mijlocitor intre om si Dumnezeu

www.12plante.ro

Plantina, cu suplimentul alimentar 100% natural "12 plante", ne imbie la o calatorie incitanta in cautarea esentelor celor mai pretioase.
O intalnire deosebita, provocata de acest supliment naturist, este aceea cu teiul argintiu, specific padurilor din Dobrogea, de la poalele Macinului, dar si din Muntenia, Oltenia si Banat.

Teiul argintiu infloreste in luna iulie si are nenumarate proprietati curative, larg folosite pentru ameliorarea a numeroase boli, in tratamentele naturiste. 

In afara de aceste virtuti terapeutice, cunoscute de toti romanii,  inca de cand eram prunci in casa bunicilor nostri, producatorii suplimentului alimentar "12 plante" l-au inclus in micutele doze de sanatate verde si pentru a ne aduce mai aproape de un arbore venerat de poporul nostru, datorita sacralitatii sale incontestabile.

Putem spune, fara frica de a gresi, ca teiul face legatura intre teluric si inefabil, intre Pamant si Cer, intre om si  Divinitate.

Stiati ca in unele zone ale tarii, Duminica Mare este numita si Duminica Teiului?

In semn de inalta cinstire, din parte unui popor milenar, traitor pe niste meleaguri acoperita candva in proportie de 70% cu paduri...
Oare cand ne-am instrainat (sau ne-au instrainat) atat de tare, incat ne-am intors impotriva codrilor-frati? 

Teiul, pomenit de atatea ori in doine si balade, in povestile din batrani, dar si in romanticele poeme eminesciene, este acel arbore cu esenta calda, pretioasa, raspandind prospetime, vigoare naturala, sanatate, pace si multa blandete. Poporul nostru il considera drept un simbol al prieteniei si fidelitatii.

Teiul este un vindecator nepretuit, atat pentru pamantul in care  creste, dar si pentru oameni si animale. De o generozitate vegetala nesfarsita, se daruieste oamenilor pe de-a intregul: scoarta, frunze, flori, fructe, polen, nectar, totul pentru a le fi de ajutor in primul rand sufletesc, iar mai apoi si trupesc. 

Radacinile teiului amelioreaza pana si solul din care se hraneste, tulpina sa se inalta mandra spre cer, imbratisand cu ampla sa coroana, de frunze sub forma de inima, Lumea intreaga.
"T-E-I"... trei litere ce ascund o comoara... o trinitate ce ne urca spre cer... 

O ancora aruncata din lumea de sus, pentru a ne fi de folos noua, oamenilor... O scara vegetala cum nu e alta...

Trunchiul sau era transformat din vremuri imemoriale in barne, de catre tamplarii iscusiti din satele romanesti, pentru a fi folosite in constructia caselor traditionale, de lemn, atat de benefice pentru sanatate, datorita energiilor degajate. 

Aceste barne aveau rolul de protectie impotriva fulgerelor si grindinii. Erau un soi de paratraznet natural, extrem de eficient, verificat dupa nenumarate observatii empirice, de catre taranii care, in timpul furtunilor, se mai adapostesc si acum sub coroanele teilor, pentru a se feri de traznete.

Teiul este folosit din vechime la confectionarea troitelor, dar si a icoanelor, fiind o poarta catre Lumea Divina, adevarate altare de inchinare.

Vreti sa aflati niste povesti extraordinare despre troitele romanesti? Faceti un drum pana in Scheii Brasovului si o sa intalniti acolo un om extraordinar, care o sa va istoriseasca lucruri fabuloase despre acestea... 

Sau poate vreti sa faceti o calatorie pe plaiuri dobrogene, la Pestera Sfantului Andrei... Unde veti da din nou, in vecinatate, de tei...

Era un pacat foarte mare in trecut sa tai un tei, fiind considerat un arbore sacru, un mijlocitor intre om si Dumnezeu.

La sat, tarancile noastre aseaza  si acum la icoana crengute de tei, alaturi de busuioc si salcie, cu credinta ca bolile si spiritele rele sunt astfel tinute la distanta.

"12 plante" este un sipet fermecat, ce vibreaza de sunete ancestrale, specifice fiecareia dintre minunile incluse in acest produs, indiferent ca vorbim de teiul argintiu, de salcie sau stejar, de gingko biloba, migdal, mesteacan pufos, coacazul negru, magnolie, ghimbir, soc, urzica sau orzul verde.

Procurati-va si voi micuta comoara verde, sursa de sanatate prin conectarea la energiile vindecatoare si intrati intr-o lume ancestrala, plina de simboluri binefacatoare, venite de undeva, de la Inceputurile Vesniciei.

Multumim, Plantina Cluj!

Cum sa nu scrii un articol despre masini...

Am vazut recent un material despre masini si vreau sa va spun ca nu era mare diferenta in acel material si unul pe care oricare dintre noi l-am putea face. Pe langa faptul ca a fost precizat un eveniment din Statele Unite, nimic nu a fost sarit de pe fix, care sa ma atraga. 

Mai mult decat atat vreau sa va spun ca au spus un paradox care se întâmplă: numarul de persoanelor accidentate pe trecerea de pietoni este mai mare decât cel al persoanelor rănite atunci când traversează neregulamentar!

Corect, nu am nimic de obiectat. Asta nu stiam, dar sa apari in fata televizorului si sa-mi spui ca o masina este un automobil cu patru roti, ca o masina poate fi pe motorina, pe benzina sau mai nou, pe energie electrica. Asta stim toti si in plus cred ca ar fi putut completa, daca tot m-am apucat sa scriu un material despre masini, ca masinile sunt considerate una dintre cele mai bune inventii ale omului.

Campania "12 plante": Natura, doctor neconventional, si pungutele mojo

    Suplimentul natural "12 plante", propus de Plantina  - Cluj, m-a condus din primul moment cu gandul, avand in vedere multimea de plante stranse in micuta cutie verde, la energiile vindecatoare, dintr-o punguta mojo.

Stejarul, salcia, gingko biloba, migdalul, mesteacanul pufos, teiul argintiu, coacazul negru, magnolia, ghimbirul, socul, urzica si orzul verde, fac parte dintre darurile tamaduitoare oferite de doctorul Natura pentru alinarea celor mai grele afectiuni omenesti.

"12 plante" este un supliment ce poate fi privit si ca o punguta mojo putin atipica, "confectionata" de altii, dar care, daca o sa va fie de folos,  are avantajul ca va poate provoca sa va reintoarceti mai mult spre natura, nu pentru a o agresa cu inca un bruiaj urban, transportat temporar in vreo zona "de agrement", ci pentru a o redescoperi pe Mama Pamant,  pentru a va reintalni cu voi insiva, cei adevarati, scapati de mastile grotesti ale societatii de consum.

Natura, doctorul cel mai iscusit, ne ofera leacuri nenumarate, pentru a le lua aliati in campaniile noastre de vindecare, sufleteasca si trupeasca.

"12 plante", suplimentul alimentar 100% natural, sosit de la Cluj, contine plante extrem de puternice, ce pot fi si ele, oricand, parti ale unor pungute mojo...

Dar hai sa vedem cum se realizeaza un asemenea "talisman natural", mojo, cu roluri diverse,  functie de intentia pe care o avem...

Pentru ca da, totul are la baza INTENTIA, cum spuneam si in alte articole de-ale mele... 

Punguta mojo poate fi comparata, fara a gresi, cu o antena de radio, sau, daca vreti, cu un stick de internet extrem de sofisticat... 

Ea ne conecteaza la frecventa  potrivita, functie de intentia exprimata... Iar in acel moment, intamplarile din viata noastra vor incepe sa se aseze, intr-o arhitectura speciala, energia universala respectiva manifestandu-se cu forta nemasurata, evident, daca ne pastram permanent intentia vie.

Cum se confectioneaza o punguta mojo

Alegem o bucata de material din fibre naturale, patrata, de circa 10-15 cm, in culoarea necesara scopului talismanului respectiv. Daca este vorba de vindecare, verdele ar fi cel mai potrivit. Oricum, sinele vostru interior o sa va indrume in alegerea culorii. Aveti incredere intotdeauna in intuitia dvs.!

Apoi, faceti plimbare in natura (pe munte, intr-o padure, intr-o poienita la tara, chiar si intr-un parc) si o sa observati ca anumite plante va vor atrage mai mult decat altele. Sunt acelea cu care sufletul vostru rezoneaza cel mai bine la acel moment.

Pastrati-va Intentia treaza, atunci cand culegeti plantele. Ideea fundamentala este aceea ca nu noi alegem plantele, ci ele ne aleg pe noi.

Cercetatorii au facut  o multime de experimente in decursul timpului, concluzionand in final ca plantele, chiar uscate si maruntite, isi pastreaza vie inteligenta vegetala, proprietatile vindecatoare. Dovada si beneficitatea ceaiurilor de tot felul pe care le bem in cazul in care ne imbolnavim.

Dupa ce aducem plantele culese acasa, linistiti deja si de cele afirmate de catre oamenii de stiinta moderni, le uscam cu grija si le stropim dupa aceea, fie cu alcool (in America de Sud se foloseste romul), fie cu uleiuri esentiale de plante.

Apoi, dupa ce le uscam din nou, le punem, maruntite, in patratelul de material, alaturi de o rugaciune scrisa pe o bucatica de hartie, eventual niste simboluri de vindecare (pentru cei initiati in asemenea terapii  traditionale asiatice) sau impreuna cu un cuart purificat (daca cristaloterapia nu va e straina).

Punguta mojo se sigileaza prin coasere cu ata naturala si se strange cu o sfoara, tot din fibre naturale.

Dupa confectionare, punguta majo poate sa fie trecuta prin fum de tamaie, de salvie sau de betisoare parfumate, ca o ultima purificare si armonizare cu energiile inalte. Apoi o purtam asupra noastra, cu  INTENTIA de a ne vindeca.

Poate parea vrajitorie, dar nu e deloc asa...

Pur si simplu este vorba despre acceptarea noastra interioara a ideii  ca empatia dintre oameni si plante chiar exista, ca reintoarcerea la natura este posibila, folosind o cheie.  straveche, a unui limbaj comun, de natura vibrationala.

Faptul ca noi insine ne-am ostenit pentru a culege acele plante, a le aseza in patratelul de panza, a da acelui obiect (punguta mojo) o valoare personala, este un prim semn pentru subconstientul nostru ca suntem pregatiti sa parcurgem drumul anevoios spre vindecare. Aratam ca ne pasa, ca am inteles ca boala nu este un dusman, ci un prieten, ca am constientizat ideea ca este mijlocul prin care primim anumite semne de la Univers, prin care putem invata niste lectii de viata.

Dupa ce facem dovada ca ne-am insusit lectia cu pricina, boala va pleca ea insasi de la noi, precum un nor risipit de vant.

"12 plante" este un supliment alimentar 100% natural care poate fi considerat, daca doriti, si ca un exercitiu preliminar, inainte de o incursiune in natura, peste cateva luni, pentru a va confectiona o asemenea punguta mojo personalizata. Alegerea va apartine!