Ordonanta de plata. Instanta competenta.

Dacă debitorul nu plăteşte în termenul de 15 zile de la primirea somației  creditorul poate introduce cererea privind ordonanţa de plată la instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă.

Ordonanta de plata in Noul Cod de procedura civila. Comunicarea somatiei.

Creditorul îi va comunica debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, o somaţie, prin care îi va pune în vedere să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia, conform art. 1014 din Noul Cod de procedura civila.

Ordonanta de plata. Cui se aplica procedura prevazuta in Noul Cod de procedura civila?

Prevederile din Noul Cod de procedura civila referitoare la ordonanta de plata se pot aplica:

- creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani 

care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Atentie!

Nu sunt incluse în sfera de aplicare a prezentului titlu creanţele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă.

Inscrierea in cartea funciara a dreptului uzucapat.

Reclamantul va putea cere înscrierea provizorie a dreptului ce a uzucapat, în temeiul încheierii date de instanta de judecata sau, după caz, al hotărârii judecătoreşti de primă instanţă, prin care s-a admis cererea de înscriere, înainte de rămânerea definitivă a acesteia.

Justificarea înscrierii provizorii se va face pe baza încheierii sau, după caz, a hotărârii judecătoreşti, rămase definitivă.

Registratorul de carte funciară nu va putea dispune înscrierea dreptului, în temeiul uzucapiunii, dacă acesta a fost intabulat sau înscris provizoriu în folosul unei alte persoane, chiar după împlinirea termenului de uzucapiune; în cazul în care s-a făcut numai o notare, se va putea dispune înscrierea dreptului, fără ca înscrierea să fie opozabilă celui care a cerut notarea.


Important!

Reclamantul este considerat proprietar de la data înscrierii, în condiţiile legii, în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit în temeiul uzucapiunii.

Sediul materiei: art.1052 Noul Cod procedura civila.

Uzucapiune. Procedura de judecata. Cai de atac. (art.1051 Noul Cod procedura civila)

Instanţa dispune, prin încheiere, după depunerea cererii,  citarea titularului dreptului înscris în cartea funciară sau a succesorilor acestuia, dacă sunt cunoscuţi, precum şi emiterea unei somaţii şi afişarea acesteia

- la imobilul în litigiu;
- la sediul instanţei;
- al biroului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară;
- la sediul primăriei în raza căreia se află imobilul,

 precum şi publicarea somatiei în două ziare de largă răspândire, dintre care cel puţin unul de circulaţie naţională.


Afişele şi publicaţia vor cuprinde:

a) denumirea instanţei care a emis somaţia, numărul şi data încheierii prin care s-a dispus emiterea;

b) numele, prenumele sau denumirea posesorului şi domiciliul sau, după caz, sediul acestuia;

c) precizarea că acesta invocă dobândirea proprietăţii sau a unui alt drept real prin uzucapiune;

d) indicarea precisă a imobilului, cu adresa poştală şi, dacă este cazul, cu număr cadastral sau topografic şi a numărului de carte funciară, iar în lipsa acestora, cu precizarea vecinătăţilor;

e) somaţia către toţi cei interesaţi să facă opoziţie, cu precizarea că, în caz contrar, în termen de 6 luni de la emiterea celei din urmă publicaţii se va trece la judecarea cererii.

Cheltuielile necesare efectuării formalităţilor de afişare şi publicare sunt în sarcina reclamantului.


Îndeplinirea acestor formalităţi va fi constatată într-un proces-verbal, întocmit de grefier, ce se va depune la dosarul cauzei.

Dacă nu s-au făcut opoziţii în termenul de 6 luni sau dacă cel înscris în cartea funciară este decedat ori şi-a încetat existenţa juridică sau a renunţat la proprietate, instanţa se va pronunţa în camera de consiliu, după ascultarea reclamantului şi a martorilor şi verificarea îndeplinirii condiţiilor cerute de lege pentru dobândirea dreptului reclamat în temeiul uzucapiunii, prin încheiere.

Dacă s-au formulat opoziţii la cererea de uzucapiune, acestea vor fi comunicate reclamantului, pentru a formula întâmpinare potrivit dispoziţiilor de drept comun. După primirea întâmpinării se va fixa termen pentru soluţionarea cererii de înscriere, cu citarea reclamantului şi a oponenţilor, cărora li se va comunica şi câte o copie de pe cererea de înscriere şi întâmpinarea depusă de reclamant.

În ambele cazuri, instanţa va cerceta dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de Codul civil pentru dobândirea dreptului reclamat în temeiul uzucapiunii.

 Încheierea sau, după caz, hotărârea,  poate fi atacată doar cu APEL.

Uzucapiune. Continut cerere depusa la instanta.

Reclamantul va arăta în cererea de înscriere a drepturilor dobandite in temeiul uzucapiunii, conform dispozitiilor art. 1050 din Noul Cod de procedura civila:

- data de la care posedă imobilul sub nume de proprietar;

- temeiul uzucapiunii;

- faptul dacă imobilul posedat este sau nu înscris în cartea funciară;

- numele ori denumirea vechiului proprietar sau a succesorului acestuia, dacă îl cunoaşte.

La cerere se vor anexa:

a) un certificat eliberat de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor, care atestă că titularul dreptului înscris în cartea funciară este decedat, precum şi data decesului sau, după caz, un certificat emis de autoritatea competentă, care atestă faptul că persoana juridică titulară a dreptului înscris în cartea funciară şi-a încetat existenţa;

b) un certificat eliberat de camera notarilor publici, din care să rezulte faptul dacă moştenirea titularului înscris în cartea funciară a fost sau nu dezbătută, iar în caz afirmativ, care sunt persoanele care au cules moştenirea respectivă;

c) un certificat eliberat de primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul, din care să rezulte că acesta nu face parte din domeniul public al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale;

d) certificatul de rol fiscal, atunci când este cazul;

e) înscrisul constatator al actului juridic pe care solicitantul şi-a întemeiat posesia, atunci când este cazul;

f) documentaţia tehnică cadastrală a imobilului, realizată, pe cheltuiala celui interesat, de o persoană fizică sau juridică autorizată, potrivit legii;

g) extrasul de carte funciară pentru informare, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară ori a înscrierii declaraţiei de renunţare la proprietate, precum şi a faptului dacă imobilul este sau nu grevat de sarcini, eliberat de biroul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară; în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară în folosul altei persoane şi nici grevat de sarcini, un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt, inclusiv faptul că nu a fost alocat un număr cadastral pentru înscrierea imobilului;

h) lista cuprinzând numele, prenumele şi domiciliul a cel puţin 2 martori.

Uzucapiunea in Noul Cod de procedura civila. Instanta competenta.

Conform art. 1050 din Noul Cod de procedura civila, cererea de uzucapiune se depune la judecătoria în circumscripţia căreia este situat imobilul.

Contestatia privind tergiversarea procesului civil. Sanctiuni in cazul depunerii cu rea-credinta.

In situația în care contestaţia si/sau plângerea prin care se ataca incheierea prin care s-a respins contestatia privind tergiversarea procesului civil au fost făcute cu rea-credinţă, autorul poate fi obligat:

- la plata unei amenzi judiciare de la 500 lei la 2.000 lei, 

precum şi,  la cererea părţii interesate,

- la plata de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat prin introducerea contestaţiei sau plângerii.


 Reaua-credinţă rezultă din caracterul vădit nefondat al contestaţiei ori al plângerii, precum şi din orice alte împrejurări care îndreptăţesc constatarea că exercitarea acesteia s-a făcut în alt scop decât acela pentru care legea o recunoaşte.


Sediul materiei: art.526 Noul Cod de procedura civila.

Plangerea formulata impotriva incheierii prin care s-a solutionat nefavorabil contestatia privind tergiversarea procesului civil.

Sediul materiei: 525 Noul Cod de procedura civila.

Instanţa va soluţiona plângerea în termen de 10 zile de la primirea dosarului, în complet format din 3 judecători. 
Judecata se face fără citarea părţilor, printr-o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac, ce trebuie motivată în termen de 5 zile de la pronunţare.

Dacă instanţa găseşte plângerea întemeiată, va dispune ca instanţa care judecă procesul să îndeplinească actul de procedură sau să ia măsurile legale necesare, arătând care sunt acestea şi stabilind, când este cazul, un termen pentru îndeplinirea lor.


Important!
Instanţa care soluţionează plângerea nu va putea da îndrumări şi nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluţionare a pricinii ori care să aducă atingere libertăţii judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluţia ce trebuie dată procesului.

Forma contestatiei privind tergiversarea procesului civil. Procedura in fata instantei investite cu judecarea procesului.

Contestaţia privind tergiversarea procesului civil se formulează în scris şi se depune la instanţa învestită cu soluţionarea procesului în legătură cu care se invocă tergiversarea judecăţii. 

Contestaţia privind tergiversarea procesului civil se poate face şi verbal în şedinţă, caz în care va fi consemnată, împreună cu motivele arătate de parte, în încheierea de şedinţă.


Atentie!
Contestaţia privind tergiversarea cauzei civile nu suspendă soluţionarea cauzei.


Cine rezolva contestatia privind tergiversarea procesului civil?

Contestaţia privind tergiversarea procesului civil se soluţionează de către completul învestit cu judecarea cauzei de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părţilor.


Solutii:

Contestaţia privind tergiversarea procesului civil apreciata ca fiind:

- întemeiată - completul de judecată pronunţă o încheiere nesupusă niciunei căi de atac, prin care ia de îndată măsurile necesare înlăturării situaţiei care a provocat tergiversarea judecăţii; contestatorului îi va fi comunicată, pentru informare, o copie a încheierii.

- neîntemeiată - completul de judecată o va respinge prin încheiere;  contestatorul poate face plângere împotriva solutiei în termen de 3 zile de la comunicare. 


Cine solutioneaza plangerea impotriva incheierii pronuntare intr-o contestatie privind tergiversarea procesului civil?


Plângerea se depune la instanţa care a pronunţat încheierea, care o va înainta de îndată pentru soluţionare, împreună cu o copie certificată de pe dosarul cauzei, instanţei ierarhic superioare.

 Când procesul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, plângerea se soluţionează de un alt complet al aceleiaşi secţii. Formularea plângerii nu suspendă judecata.

Încheierile  se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare.

Sediul materie: art. 524 Noul Cod de procedura civila.

Contestatia privind tergiversarea procesului civil. Motive admisibile.

Conform art. 522 (2) Cod procedura civila, motivele pentru care se poate face contestatie privind tergiversarea procesului civil:


1. când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;

2. când instanţa a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;

3. când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanţei, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informaţii rezultate din evidenţele ei şi care erau necesare soluţionării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;

4. când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului.

Cine poate face contestatie privind tergiversarea procesului civil?

Orice parte, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie privind tergiversarea procesului civil prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.

Bunuri din masa partajabila. Vanzare.

Conform art.990 din Noul Cod de procedura civila:

Dacă:

- niciunul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului;

ori,

- deşi bunul a fost atribuit provizoriu, nu s-au consemnat, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, 

instanţa, prin încheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părţi prin bună învoială ori de către executorul judecătoresc.

- Dacă părţile sunt de acord ca vânzarea să se facă prin bună învoială, instanţa va stabili şi termenul la care aceasta va fi efectuată. Termenul nu poate fi mai mare de 3 luni, în afară de cazul în care părţile sunt de acord cu majorarea lui.

-  Dacă vreuna dintre părţi nu a fost de acord cu vânzarea prin bună învoială sau dacă această vânzare nu s-a realizat în termenul stabilit, instanţa, prin încheiere dată cu citarea părţilor, va dispune ca vânzarea să fie efectuată de executorul judecătoresc.

Încheierile prezentate mai sus pot fi atacate separat numai cu apel, în termen de 15 zile de la pronunţare.

Atentie!

Dacă nu au fost astfel atacate, aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului odată cu hotărârea asupra fondului procesului.

Formarea si atribuirea loturilor intr-un partaj judiciar.

La formarea şi atribuirea loturilor intr-un proces de partaj, instanţa va ţine seama, după caz, şi de:

- acordul părţilor;

- mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit;

- natura bunurilor;

- domiciliul şi ocupaţia părţilor;

- faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari etc.

Divortul pentru separarea in fapt indelungata.

Când soţii sunt separaţi în fapt de cel puţin 2 ani, oricare dintre ei va putea cere divorţul, asumându-şi responsabilitatea pentru eşecul căsătoriei. 

În acest caz, instanţa va verifica existenţa şi durata despărţirii în fapt şi va pronunţa divorţul din culpa exclusivă a reclamantului.

Divort. Impacarea sotilor in timpul procesului. Consecinte.

Soţii se pot împăca în tot cursul judecăţii, chiar dacă nu au fost plătite taxele de timbru. În acest caz, instanţa va lua act de împăcare şi va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului, precum şi restituirea taxelor de timbru, dacă au fost achitate.

Oricare dintre soţi va putea formula o cerere nouă pentru fapte petrecute după împăcare şi, în acest caz, se va putea folosi şi de faptele vechi.

Divort. Absenta nejustificata a reclamantului la instanta de fond. Sancțiune.

Dacă la termenul de judecată, în primă instanţă, reclamantul lipseşte nejustificat şi se înfăţişează numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusţinută.

Divort. Pana la ce moment reclamantul poate renunta la cererea de divort?

Reclamantul poate renunţa la judecată în tot cursul judecăţii, chiar dacă pârâtul se împotriveşte. 

Renunţarea reclamantului nu are niciun efect asupra cererii de divorţ făcute de pârât.

Divort. Citarea paratului in instanta.

Conform art. 922 din Noul Cod de procedura civila, dacă procedura de citare a soţului pârât a fost îndeplinită prin afişare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecată, instanţa va cere dovezi sau va dispune cercetări pentru a verifica dacă pârâtul îşi are locuinţa la locul indicat în cerere şi, dacă va constata că nu locuieşte acolo, va dispune citarea lui la locuinţa sa efectivă, precum şi, dacă este cazul, la locul său de muncă.

Divort. Prezenta personala a sotilor la proces.

La instanţa de fond, părţile se vor înfăţişa în persoană, afară numai dacă unul dintre soţi:

- execută o pedeapsă privativă de libertate;

- este împiedicat de o boală gravă;

- este pus sub interdicţie judecătorească;

- are reşedinţa în străinătate;

- se află într-o altă asemenea situaţie, care îl împiedică să se prezinte personal.

In astfel de cazuri, cel în cauză se va putea înfăţişa prin:

- avocat;

- mandatar; 

- după caz, prin tutore ori curator.

Instanţa va încerca la fiecare înfăţişare împăcarea soţilor.

În toate cazurile, instanţa este obligată să îl asculte pe copilul minor, potrivit prevederilor Codului civil.