Contestatia in anulare. Procedura de judecata.

Conform art. 508 din Noul Cod de procedura civila:


Contestaţia în anulare se soluţionează de urgenţă şi cu precădere, potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată.

Întâmpinarea este obligatorie şi se depune la dosar cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată. Contestatorul va lua cunoştinţă de conţinutul acesteia de la dosarul cauzei.

Dacă motivul de contestaţie este întemeiat, instanţa va pronunţa o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată şi va soluţiona cauza.

Dacă soluţionarea cauzei la acelaşi termen nu este posibilă, instanţa va pronunţa o hotărâre de anulare a hotărârii atacate şi va fixa termen în vederea soluţionării cauzei printr-o nouă hotărâre.

 În acest ultim caz, hotărârea de anulare nu poate fi atacată separat.

Important!

Hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.

Executarea silita: Decăderea debitorului din beneficiul termenului de plată

Debitorul care beneficiază de un termen de plată va fi decăzut, la cererea creditorului, din beneficiul acestui termen, dacă:

1.  se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor care îi revin potrivit legii în scopul realizării executării silite;

2. risipeşte averea sa;

3. este în stare de insolvabilitate îndeobşte cunoscută sau, dacă prin fapta sa, săvârşită cu intenţie sau dintr-o culpă gravă, a micşorat garanţiile date creditorului său ori nu le-a dat pe cele promise sau, după caz, încuviinţate;

4. alţi creditori fac executări asupra averii lui.

Instanţa de executare va hotărî de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea părţilor, în termen scurt. În situaţia în care debitorul nu mai are domiciliul sau sediul cunoscut, va fi citat la ultimul său domiciliu ori sediu.

Dispoziţiile de mai sus nu se aplică atunci când debitor este statul sau o unitate administrativ-teritorială.

Recurs civil nemotivat. Sanctiune.

Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii.

Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din N.C.pr.civ.

Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în şedinţă publică.

Recursul civil, cale extraordinara de atac. Motive de casare a unei hotarari recurate.

Motivele de casare ale unei hotarari recurate sunt, conform art. 488 din Noul Cod de procedura civila:


1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;

2. dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;

3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii;

4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;

5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;

6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;

7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;

8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Motivele prevăzute anterior nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor.

Atentie!
Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate aratate.

Cererea de recurs in procesul civil. Continut.

Cererea de recurs va cuprinde următoarele elemente:

- numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi numele şi prenumele consilierului juridic care întocmeşte cererea; (dispoziţiile se aplică şi în cazul în care recurentul locuieşte în străinătate);

- numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, denumirea şi sediul intimatului;

- indicarea hotărârii (numar, data, instanta) care se atacă;

- motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;

- semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2) N.C.pr.civ., a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.

 La cererea de recurs se vor mai ataşa:

- dovada achitării taxei de timbru, conform legii;

- împuternicirea avocaţială/ delegaţia consilierului juridic.

In ce termen pot formula recurs, conform Noului Cod de procedura civila?

Termenul general de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. 

Important:

Dacă intimatul nu a invocat prin întâmpinare sau din dosar nu reiese că recursul a fost depus peste termen, el se va socoti în termen.

Recursul, cale extraordinara de atac. Hotarari ce NU se pot recura.

Nu sunt supuse recursului  hotărârile pronunţate:

- în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) N.C.pr.civ.;
- în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi;
- conflictele de muncă şi de asigurări sociale;
- în materie de expropriere;
- în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare;
- în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. 

- hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Recursul, cale extraordinara de atac. Hotarari ce se pot recura.

Sunt supuse recursului hotărârile:

- date în apel;

- cele date, potrivit legii, fără drept de apel;

- precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Recursul, cale extraordinara de atac. Instanta competenta.

Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată.

Recursul civil. Cale extraordinara de atac. Suspendarea executarii

Recursul suspendă de drept executarea hotărârii în cauzele privitoare la strămutarea de hotare, desfiinţarea de construcţii, plantaţii sau a oricăror lucrări având o aşezare fixă, precum şi în cazurile anume prevăzute de lege.

Cererea se depune direct la instanţa de recurs, alăturându-se o copie certificată de pe cererea de recurs şi dovada depunerii unei cauţiuni (prevăzute in art. 718 din Noul Cod de procedura civila).

În cazul în care cererea se face înainte de a ajunge dosarul la instanţa de recurs, se va alătura şi o copie legalizată de pe dispozitivul hotărârii atacate cu recurs.

Noul cod de procedura civila: In apel ti se poate inrautati propria situatie?

Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai rea decât aceea din hotărârea atacată, în afară de cazul în care el consimte expres la aceasta sau în cazurile anume prevăzute de lege.

Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecăţii la prima instanţă

Conform art. 478 din Noul Cod de procedura civila:


Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în faţa primei instanţe.


Părţile nu se vor putea folosi înaintea instanţei de apel de alte motive, mijloace de apărare şi dovezi decât cele invocate la prima instanţă sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare.

Instanţa de apel poate încuviinţa şi administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.


În apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi.

Părţile pot însă să expliciteze pretenţiile care au fost cuprinse implicit în cererile sau apărările adresate primei instanţe.

In apel se vor putea cere dobânzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanţe şi va putea fi invocată compensaţia legală.

Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat

Conform art. 477 din Noul Cod de procedura civila:


Instanţa de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum şi cu privire la soluţiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.

Devoluţiunea va opera cu privire la întreaga cauză atunci când apelul nu este limitat la anumite soluţii din dispozitiv ori atunci când se tinde la anularea hotărârii sau dacă obiectul litigiului este indivizibil.

Efectul evolutiv al apelului in procesul civil.

Apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa de apel statuând atât în fapt, cât şi în drept.

În cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanţa de apel se va pronunţa, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanţă.

Prin apel este posibil să nu se solicite judecata în fond sau rejudecarea, ci anularea hotărârii de primă instanţă şi respingerea ori anularea cererii de chemare în judecată ca urmare a invocării unei excepţii sau trimiterea dosarului la instanţa competentă.

Unde se depune cererea de apel in procesul civil?

Apelul şi, când este cazul, motivele de apel se depun la instanţa a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea nulităţii.

Cererea de apel. Cerinte conform Noului cod de procedura civila

Cererea de apel va cuprinde:

- numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar; (dacă apelantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul);

- indicarea nr./datei hotărârii atacate;

- motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul;

- probele invocate în susţinerea apelului;

- semnătura


 La cererea de apel se va ataşa dovada achitării taxelor de timbru.

În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge, de la data comunicării hotărârii.

Cand se poate intrerupe termenul de apel in procesul civil?

Termenul de apel se întrerupe:

- prin moartea părţii care are interes să facă apel (in acest caz se face din nou o singură comunicare a hotărârii, la cel din urmă domiciliu al părţii, pe numele moştenirii, fără să se arate numele şi calitatea fiecărui moştenitor); termenul de apel va începe să curgă din nou de la data comunicării; pentru moştenitorii incapabili, cei cu capacitate restrânsă sau dispăruţi ori în caz de moştenire vacantă, termenul va curge din ziua în care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu, după caz;


- prin moartea mandatarului căruia i s-a făcut comunicarea (in acest caz se va face o nouă comunicare părţii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va începe să curgă din nou de la această dată).

Termenul de apel in procesul civil.

Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

Termenul de apel  curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviinţare a executării silite.

Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socoteşte comunicată la data depunerii cererii de apel.
Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronunţarea hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul de apel curge de la comunicarea hotărârii.


 Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanţă, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleaşi condiţii, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.

In ce cazuri partea nu poate face apel principal impotriva unei hotarari civile apelabile?

Conform art. 467 din Noul Cod de procedura civila:


- partea care a renunţat expres la apel cu privire la o hotărâre nu mai are dreptul de a face apel principal;

- partea care a executat parţial hotărârea de primă instanţă, deşi aceasta nu era susceptibilă de executare provizorie, nu mai are dreptul de a face apel principal cu privire la dispoziţiile executate.

Apelul principal. Obiect.

Hotărârile pronunţate în primă instanţă pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
Sunt supuse apelului şi hotărârile date în ultimă instanţă dacă, potrivit legii, instanţa nu putea să judece decât în primă instanţă. 

Hotărârile date în ultimă instanţă rămân neapelabile, chiar dacă în hotărâre s-a arătat că au fost pronunţate în primă instanţă.

Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.