Executarea silita: Termen de perimare.

Perimarea de drept a executarii silite:

În cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perima de drept.

Suspendarea executarii silite:

În caz de suspendare a executării silite, termenul de perimare (6 luni) curge de la încetarea suspendării. 

Termenul de perimare nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului.

Locul si timpul in care se poate face executarea silita

Executarea silită se efectuează, după caz:

- la locul unde debitorul realizează venituri;
- la locul unde se găsesc alte venituri ori bunuri ale sale supuse urmăririi, 

dacă legea nu dispune altfel.

Niciun act de executare nu se va putea face înainte de ora 6,00 şi nici după ora 20,00.

Executarea silită nu se va putea face la alte ore decât cele menţionate şi nici în zilele nelucrătoare, stabilite potrivit legii, în afară de cazul în care se dispune altfel prin chiar hotărârea judecătorească pusă în executare sau de cazurile urgente în care executarea poate fi încuviinţată de instanţa de executare, prin încheiere executorie care nu e supusă căilor de atac.

Excepţie: executarea începută va putea continua în aceeaşi zi, dar nu mai târziu de ora 22,00, iar în zilele următoare, tot in intervalul 6,00-20,00.

Executarea silita: Opunerea la executare.Ce masuri se pot lua?

Dacă executorul judecătoresc întâmpină opunere la efectuarea unui act de executare, la cererea acestuia, organele de poliţie, jandarmerie şi alţi agenţi ai forţei publice sunt obligaţi să asigure îndeplinirea efectivă a activităţii de executare silită, inclusiv prin îndepărtarea de la locul executării a debitorului sau a oricărei alte persoane.

Dacă opunerea la executare întruneşte elementele constitutive ale unei fapte prevăzute de legea penală, executorul judecătoresc încheie un proces-verbal, pe care îl va trimite de îndată parchetului de pe lângă instanţa de executare. Sesizarea parchetului nu împiedică continuarea executării silite.

Executare silita: Cine si cum se face identificarea bunurilor urmaribile

Executorul judecătoresc are dreptul să identifice bunurile urmăribile ale debitorului şi, la locul unde ele se găsesc, să îndeplinească asupra lor acte de executare, în prezenţa:
- debitorului sau a unuia dintre membrii majori ai familiei sale; - a unei alte persoane majore care se află în acel loc;
- în lipsa acestora: în prezenţa unui agent al forţei publice;
- a 2 martori asistenţi (în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege).

Identificarea bunurilor urmăribile şi efectuarea actelor de executare la domiciliul sau la sediul altei persoane decât cel al debitorului se pot face, în lipsa acordului persoanei respective, numai cu autorizarea prealabilă a instanţei de executare.

Executare silita: Accesul la bunurile debitorului.

1. Pentru executarea unei hotărâri judecătoreşti, executorul judecătoresc poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul, reşedinţa sau sediul unei persoane, precum şi în orice alte locuri, cu consimţământul acesteia, iar în caz de refuz, cu concursul forţei publice.

2. Pentru alte titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti, la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc, depusă odată cu cererea de încuviinţare a executării silite ori pe cale separată, instanţa competentă va autoriza intrarea în aceste locuri. 

Instanţa se pronunţă, de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea terţului care deţine bunul, prin încheiere executorie care nu este supusă niciunei căi de atac.

Executare silita: obligatiile alternative.

Sediul materiei: art. 675 din Noul Cod de procedura civila.


Dacă titlul executoriu cuprinde o obligaţie alternativă, fără să se arate termenul de alegere, executorul judecătoresc va notifica debitorului să îşi exercite acest drept în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării, sub sancţiunea decăderii.

Alegerea prestaţiei va fi făcută prin act scris care va fi notificat executorului judecătoresc, iar acesta îl va înştiinţa de îndată pe creditor despre alegerea făcută.
După expirarea termenului de 10 zile, dreptul de alegere trece asupra creditorului. Executorul judecătoresc îl va soma pe debitor, punându-i în vedere să execute prestaţia aleasă de creditor.

Cautiunea judiciara in civil. Oferirea de garantii reale este posibila?

Sub rezerva acceptării exprese de către beneficiar, se poate oferi cauţiune şi un drept de ipotecă imobiliară sau mobiliară ori o creanţă ipotecară, dacă valoarea acesteia este cel puţin egală cu valoarea cauţiunii stabilite de instanţă, în condiţiile legii.

Când s-a acceptat cu titlu de cauţiune un drept de ipotecă, instanţa va dispune, din oficiu, intabularea acestuia sau, după caz, înregistrarea la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

Cauţiunea care constă într-o creanţă ipotecară produce efecte din momentul înscrierii sau notării rangului în cartea funciară sau, după caz, în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. Înscrierea sau, după caz, notarea se va dispune de către instanţă din oficiu.
 Când cauţiunea nu mai este necesară, instanţa va ordona, din oficiu, radierea înscrierilor făcute.

Cautiunea judiciara in civil. Depunere in numerar sau in instrumente financiare?

Regula: cauţiunea se depune în numerar.

Totusi, la cererea debitorului cauţiunii şi dacă partea în favoarea căreia se depune declară în mod expres că este de acord, cauţiunea va putea consta şi în instrumente financiare care pot servi ca instrumente de plată. 
Acordul părţii nu este necesar în cazul titlurilor emise de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale.
Valoarea instrumentelor financiare este aceea arătată în cuprinsul lor.

Care este procedura de stabilire a cautiunii judiciare in civil?

Instanţa va cita părţile în termen scurt, în camera de consiliu, şi va stabili de urgenţă cauţiunea, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Instanţa se pronunţă printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu hotărârea prin care s-a dispus asupra cauţiunii.

Când există urgenţă, instanţa va putea stabili cauţiunea şi fără citarea părţilor. În acest caz, cauţiunea se va depune numai în numerar, într-un termen stabilit de instanţă. Debitorului cauţiunii îi va fi comunicată încheierea prin care cauţiunea a fost stabilită, de la data acestei comunicări începând a curge termenul pentru plata cauţiunii.

Nedepunerea cauţiunii în termenul prevăzut la alin. anterior atrage desfiinţarea de drept a măsurilor în legătură cu care s-a dispus stabilirea cauţiunii.

Cautiunea judiciara. Stabilire si depunere, conform Noului Cod de procedura civila

Conform art. 1056 din Noul Cod de procedura civila:


Când legea prevede darea unei cauţiuni, suma datorată de parte cu acest titlu se stabileşte de către instanţă în condiţiile legii şi se depune la Trezoreria Statului, la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituţie de credit care efectuează astfel de operaţiuni, pe numele părţii respective, la dispoziţia instanţei sau, după caz, a executorului judecătoresc.

Dacă legea nu prevede altfel, cauţiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va putea depăşi suma de 10.000 lei.

Recunoasterea de plin drept a unei hotarari straine in Romania. Cazuri.

O hotărâre straina este recunoscuta de plin drept în România, dacă se referă la:

- statutul personal al cetăţenilor statului unde a fost pronunțată;

- dacă, fiind pronunțată într-un stat terţ, a fost recunoscută mai întâi în statul de cetăţenie al fiecărei părţi ori, în lipsă de recunoaştere, a fost pronunțată în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internaţional privat român, nu este contrară  ordinii publice de drept internaţional privat român şi a fost respectat dreptul la apărare.

Ce forta are o hotarare straina pe teritoriul Romaniei?

Hotărârea străină pronunţată de instanţa competentă beneficiază în România de forţă probantă în privinţa constatărilor pe care le cuprinde, dacă satisface exigenţele necesare autenticităţii sale conform legii statului de sediu al instanţei.

Constatările făcute de instanţa străină nu beneficiază de forţa probantă prevăzută mai sus dacă ele sunt manifest incompatibile cu ordinea publică de drept internaţional privat român.

Proba contra faptelor constatate de instanţa străină poate fi făcută prin orice mijloace.

Executarea silita: Creanta certa, lichida si exigibila. Creantele cu termen si creantele conditionale.

Executarea silită se poate face doar dacă avem o creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu.

Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui.

 Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata.

Creanţele cu termen şi creanţele condiţionale nu pot fi puse în executare, însă ele pot participa, în condiţiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor aparţinând debitorului.

Contestatia in anulare. Procedura de judecata.

Conform art. 508 din Noul Cod de procedura civila:


Contestaţia în anulare se soluţionează de urgenţă şi cu precădere, potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată.

Întâmpinarea este obligatorie şi se depune la dosar cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată. Contestatorul va lua cunoştinţă de conţinutul acesteia de la dosarul cauzei.

Dacă motivul de contestaţie este întemeiat, instanţa va pronunţa o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată şi va soluţiona cauza.

Dacă soluţionarea cauzei la acelaşi termen nu este posibilă, instanţa va pronunţa o hotărâre de anulare a hotărârii atacate şi va fixa termen în vederea soluţionării cauzei printr-o nouă hotărâre.

 În acest ultim caz, hotărârea de anulare nu poate fi atacată separat.

Important!

Hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.

Recurs civil nemotivat. Sanctiune.

Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii.

Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din N.C.pr.civ.

Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în şedinţă publică.

Recursul civil, cale extraordinara de atac. Motive de casare a unei hotarari recurate.

Motivele de casare ale unei hotarari recurate sunt, conform art. 488 din Noul Cod de procedura civila:


1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;

2. dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;

3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii;

4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;

5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;

6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;

7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;

8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Motivele prevăzute anterior nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor.

Atentie!
Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate aratate.

Cererea de recurs in procesul civil. Continut.

Cererea de recurs va cuprinde următoarele elemente:

- numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi numele şi prenumele consilierului juridic care întocmeşte cererea; (dispoziţiile se aplică şi în cazul în care recurentul locuieşte în străinătate);

- numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, denumirea şi sediul intimatului;

- indicarea hotărârii (numar, data, instanta) care se atacă;

- motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;

- semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2) N.C.pr.civ., a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.

 La cererea de recurs se vor mai ataşa:

- dovada achitării taxei de timbru, conform legii;

- împuternicirea avocaţială/ delegaţia consilierului juridic.

In ce termen pot formula recurs, conform Noului Cod de procedura civila?

Termenul general de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. 

Important:

Dacă intimatul nu a invocat prin întâmpinare sau din dosar nu reiese că recursul a fost depus peste termen, el se va socoti în termen.

Recursul, cale extraordinara de atac. Hotarari ce NU se pot recura.

Nu sunt supuse recursului  hotărârile pronunţate:

- în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) N.C.pr.civ.;
- în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi;
- conflictele de muncă şi de asigurări sociale;
- în materie de expropriere;
- în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare;
- în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. 

- hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Recursul, cale extraordinara de atac. Hotarari ce se pot recura.

Sunt supuse recursului hotărârile:

- date în apel;

- cele date, potrivit legii, fără drept de apel;

- precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.