Cautiunea judiciara in civil. Depunere in numerar sau in instrumente financiare?

Regula: cauţiunea se depune în numerar.

Totusi, la cererea debitorului cauţiunii şi dacă partea în favoarea căreia se depune declară în mod expres că este de acord, cauţiunea va putea consta şi în instrumente financiare care pot servi ca instrumente de plată. 
Acordul părţii nu este necesar în cazul titlurilor emise de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale.
Valoarea instrumentelor financiare este aceea arătată în cuprinsul lor.

Care este procedura de stabilire a cautiunii judiciare in civil?

Instanţa va cita părţile în termen scurt, în camera de consiliu, şi va stabili de urgenţă cauţiunea, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Instanţa se pronunţă printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu hotărârea prin care s-a dispus asupra cauţiunii.

Când există urgenţă, instanţa va putea stabili cauţiunea şi fără citarea părţilor. În acest caz, cauţiunea se va depune numai în numerar, într-un termen stabilit de instanţă. Debitorului cauţiunii îi va fi comunicată încheierea prin care cauţiunea a fost stabilită, de la data acestei comunicări începând a curge termenul pentru plata cauţiunii.

Nedepunerea cauţiunii în termenul prevăzut la alin. anterior atrage desfiinţarea de drept a măsurilor în legătură cu care s-a dispus stabilirea cauţiunii.

Cautiunea judiciara. Stabilire si depunere, conform Noului Cod de procedura civila

Conform art. 1056 din Noul Cod de procedura civila:


Când legea prevede darea unei cauţiuni, suma datorată de parte cu acest titlu se stabileşte de către instanţă în condiţiile legii şi se depune la Trezoreria Statului, la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituţie de credit care efectuează astfel de operaţiuni, pe numele părţii respective, la dispoziţia instanţei sau, după caz, a executorului judecătoresc.

Dacă legea nu prevede altfel, cauţiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va putea depăşi suma de 10.000 lei.

Recunoasterea de plin drept a unei hotarari straine in Romania. Cazuri.

O hotărâre straina este recunoscuta de plin drept în România, dacă se referă la:

- statutul personal al cetăţenilor statului unde a fost pronunțată;

- dacă, fiind pronunțată într-un stat terţ, a fost recunoscută mai întâi în statul de cetăţenie al fiecărei părţi ori, în lipsă de recunoaştere, a fost pronunțată în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internaţional privat român, nu este contrară  ordinii publice de drept internaţional privat român şi a fost respectat dreptul la apărare.

Ce forta are o hotarare straina pe teritoriul Romaniei?

Hotărârea străină pronunţată de instanţa competentă beneficiază în România de forţă probantă în privinţa constatărilor pe care le cuprinde, dacă satisface exigenţele necesare autenticităţii sale conform legii statului de sediu al instanţei.

Constatările făcute de instanţa străină nu beneficiază de forţa probantă prevăzută mai sus dacă ele sunt manifest incompatibile cu ordinea publică de drept internaţional privat român.

Proba contra faptelor constatate de instanţa străină poate fi făcută prin orice mijloace.

Executarea silita: Creanta certa, lichida si exigibila. Creantele cu termen si creantele conditionale.

Executarea silită se poate face doar dacă avem o creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu.

Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui.

 Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata.

Creanţele cu termen şi creanţele condiţionale nu pot fi puse în executare, însă ele pot participa, în condiţiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor aparţinând debitorului.

Contestatia in anulare. Procedura de judecata.

Conform art. 508 din Noul Cod de procedura civila:


Contestaţia în anulare se soluţionează de urgenţă şi cu precădere, potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată.

Întâmpinarea este obligatorie şi se depune la dosar cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată. Contestatorul va lua cunoştinţă de conţinutul acesteia de la dosarul cauzei.

Dacă motivul de contestaţie este întemeiat, instanţa va pronunţa o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată şi va soluţiona cauza.

Dacă soluţionarea cauzei la acelaşi termen nu este posibilă, instanţa va pronunţa o hotărâre de anulare a hotărârii atacate şi va fixa termen în vederea soluţionării cauzei printr-o nouă hotărâre.

 În acest ultim caz, hotărârea de anulare nu poate fi atacată separat.

Important!

Hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.

Executarea silita: Decăderea debitorului din beneficiul termenului de plată

Debitorul care beneficiază de un termen de plată va fi decăzut, la cererea creditorului, din beneficiul acestui termen, dacă:

1.  se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor care îi revin potrivit legii în scopul realizării executării silite;

2. risipeşte averea sa;

3. este în stare de insolvabilitate îndeobşte cunoscută sau, dacă prin fapta sa, săvârşită cu intenţie sau dintr-o culpă gravă, a micşorat garanţiile date creditorului său ori nu le-a dat pe cele promise sau, după caz, încuviinţate;

4. alţi creditori fac executări asupra averii lui.

Instanţa de executare va hotărî de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea părţilor, în termen scurt. În situaţia în care debitorul nu mai are domiciliul sau sediul cunoscut, va fi citat la ultimul său domiciliu ori sediu.

Dispoziţiile de mai sus nu se aplică atunci când debitor este statul sau o unitate administrativ-teritorială.

Recurs civil nemotivat. Sanctiune.

Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii.

Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din N.C.pr.civ.

Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în şedinţă publică.

Recursul civil, cale extraordinara de atac. Motive de casare a unei hotarari recurate.

Motivele de casare ale unei hotarari recurate sunt, conform art. 488 din Noul Cod de procedura civila:


1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;

2. dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;

3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii;

4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;

5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;

6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;

7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;

8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Motivele prevăzute anterior nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor.

Atentie!
Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate aratate.

Cererea de recurs in procesul civil. Continut.

Cererea de recurs va cuprinde următoarele elemente:

- numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi numele şi prenumele consilierului juridic care întocmeşte cererea; (dispoziţiile se aplică şi în cazul în care recurentul locuieşte în străinătate);

- numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, denumirea şi sediul intimatului;

- indicarea hotărârii (numar, data, instanta) care se atacă;

- motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;

- semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2) N.C.pr.civ., a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.

 La cererea de recurs se vor mai ataşa:

- dovada achitării taxei de timbru, conform legii;

- împuternicirea avocaţială/ delegaţia consilierului juridic.

In ce termen pot formula recurs, conform Noului Cod de procedura civila?

Termenul general de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. 

Important:

Dacă intimatul nu a invocat prin întâmpinare sau din dosar nu reiese că recursul a fost depus peste termen, el se va socoti în termen.

Recursul, cale extraordinara de atac. Hotarari ce NU se pot recura.

Nu sunt supuse recursului  hotărârile pronunţate:

- în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) N.C.pr.civ.;
- în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi;
- conflictele de muncă şi de asigurări sociale;
- în materie de expropriere;
- în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare;
- în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. 

- hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Recursul, cale extraordinara de atac. Hotarari ce se pot recura.

Sunt supuse recursului hotărârile:

- date în apel;

- cele date, potrivit legii, fără drept de apel;

- precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Recursul, cale extraordinara de atac. Instanta competenta.

Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată.

Recursul civil. Cale extraordinara de atac. Suspendarea executarii

Recursul suspendă de drept executarea hotărârii în cauzele privitoare la strămutarea de hotare, desfiinţarea de construcţii, plantaţii sau a oricăror lucrări având o aşezare fixă, precum şi în cazurile anume prevăzute de lege.

Cererea se depune direct la instanţa de recurs, alăturându-se o copie certificată de pe cererea de recurs şi dovada depunerii unei cauţiuni (prevăzute in art. 718 din Noul Cod de procedura civila).

În cazul în care cererea se face înainte de a ajunge dosarul la instanţa de recurs, se va alătura şi o copie legalizată de pe dispozitivul hotărârii atacate cu recurs.

Noul cod de procedura civila: In apel ti se poate inrautati propria situatie?

Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai rea decât aceea din hotărârea atacată, în afară de cazul în care el consimte expres la aceasta sau în cazurile anume prevăzute de lege.

Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecăţii la prima instanţă

Conform art. 478 din Noul Cod de procedura civila:


Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în faţa primei instanţe.


Părţile nu se vor putea folosi înaintea instanţei de apel de alte motive, mijloace de apărare şi dovezi decât cele invocate la prima instanţă sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare.

Instanţa de apel poate încuviinţa şi administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.


În apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi.

Părţile pot însă să expliciteze pretenţiile care au fost cuprinse implicit în cererile sau apărările adresate primei instanţe.

In apel se vor putea cere dobânzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanţe şi va putea fi invocată compensaţia legală.

Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat

Conform art. 477 din Noul Cod de procedura civila:


Instanţa de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum şi cu privire la soluţiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.

Devoluţiunea va opera cu privire la întreaga cauză atunci când apelul nu este limitat la anumite soluţii din dispozitiv ori atunci când se tinde la anularea hotărârii sau dacă obiectul litigiului este indivizibil.

Efectul evolutiv al apelului in procesul civil.

Apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa de apel statuând atât în fapt, cât şi în drept.

În cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanţa de apel se va pronunţa, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanţă.

Prin apel este posibil să nu se solicite judecata în fond sau rejudecarea, ci anularea hotărârii de primă instanţă şi respingerea ori anularea cererii de chemare în judecată ca urmare a invocării unei excepţii sau trimiterea dosarului la instanţa competentă.